(Video) Andrei Năstase: „25 de ani de sacrificiu e prea mult pentru o țară ca a noastră”

— Cum s-a decis, până la urmă, ca PAS, PDA și PLDM să participe cu un candidat comun la prezidențiale?

— Ide­ea de a avea un can­di­dat comun a fost lan­sa­tă de mine și de plat­for­ma pe care o repre­zint încă pe 4 mar­tie, când Cur­tea Con­sti­tu­țio­na­lă, prin deci­zia sa necon­sti­tu­țio­na­lă, a decis că pre­șe­din­te­le tre­bu­ie ales prin vot uni­ver­sal. Am pro­mo­vat aceas­tă ini­ția­ti­vă fiind con­ști­en­ți că par­ti­ci­pa­rea for­țe­lor anti­o­li­gar­hi­ce, sănă­toa­se, refor­ma­toa­re cu mai mul­ți can­di­dați în acest scru­tin ar crea cir­cum­stan­țe favo­ra­bi­le pen­tru Pla­ho­t­niuc și regi­mul său de a tre­ce în turul doi cu un can­di­dat ser­vil. De ace­ea am și făcut apel către for­țe­le anti­o­li­gar­hi­ce să coa­li­ze­ze pen­tru a iden­ti­fi­ca o solu­ție bună pen­tru R. Mol­do­va – un can­di­dat care ar repre­zen­ta un număr cât mai mare de cetă­țe­ni. Am venit și cu un exem­plu în acest sens. A fost Kost­u­ni­ța în Iugo­sla­via atun­ci când 18 par­ti­de au făcut front comun, l-au îna­in­tat pe Kost­u­ni­ța și, în con­se­cin­ță, regi­mul lui Milo­șe­vi­ci a căzut.

— E o decizie finală? Nu se mai poate reveni la ea?

— Un cuvânt spus tre­bu­ie res­pec­tat. Cât mă pri­veș­te, eu îmi res­pect cuvân­tul și voi ține cont de ceea ce am decla­rat. Sper că și cei­lal­ți sem­na­ta­ri ai decla­ra­ției îşi vor res­pec­ta pro­mi­siu­ni­le. Acum e mai impor­tant să înțe­le­gem ce facem cu țara, nu cu par­ti­de­le noas­tre.

— Lista partidelor care au decis să participe cu un candidat comun este deschisă? Pot veni și alții? Negociați și cu alte partide?

— Am și decla­rat că sunt dis­pus și comu­nic în con­ti­nu­a­re și cu repre­zen­tanții altor par­ti­de. Cei din PLDM și PAS nu au fost împo­tri­vă, deci, putem spu­ne că poar­ta rămâ­ne des­chi­să și pen­tru alte forțe care susțin ide­ea unui can­di­dat unic.

— Care sunt aceste partide?

— Putem vor­bi cu PLR, care a abor­dat pro­ble­ma cesio­nă­rii aero­por­tu­lui… Sunt și alte par­ti­de, sunt 43 de par­ti­de în R. Mol­do­va, mul­te doar pe hâr­tie, dar în soci­e­ta­te sunt și oame­ni cu care se poa­te dis­cu­ta, nu nea­pă­rat din par­ti­de. Se poa­te dis­cu­ta și cu enti­tăți civi­ce care ar veni și ar spri­ji­ni ide­ea.

— Dar cu Renato Usatîi?

— Rena­to Usa­tîi (Par­ti­dul Nos­tru) a decla­rat că vor avea un can­di­dat la Președinție. Ne-am bucu­ra dacă dân­sul ar renunța la acest plan, dar ei vor deci­de cum vor pro­ce­da. Per­so­nal sunt dis­pus la un dia­log cu toți cei care vor schim­ba­rea în bine în R. Mol­do­va.

— S-a decis cine va fi candidatul comun al PAS, PDA și PLDM?

— Nu s-a decis. Din start, am renun­țat la ide­ea iden­ti­fi­că­rii unui alt can­di­dat, fiind con­vinși, inclu­siv de stu­di­i­le făcu­te până acum și de anu­miți exper­ți, care sus­țin că e prea târ­ziu… Dacă ținem cont și de fap­tul că pre­sa de la noi, în mare par­te, este aser­vi­tă, ast­fel încât un can­di­dat mai puțin cunos­cut să recu­pe­re­ze din sco­rul pe care-l înre­gis­trăm noi cu doam­na San­du. Așa am decis că va par­ti­ci­pa unul din­tre noi, iar celă­lalt va tre­bui să spri­ji­ne can­di­da­tul comun.

— Inițial veți participa în campanie ambii, după care unul se va retrage în favoarea celuilalt? Care-i planul?

— Am spus că vom mer­ge până într-un anu­mit punct, atun­ci când va per­mi­te legi­sla­ția să anun­țăm can­di­da­tul. Mai ținem cont și de fap­tul că guver­na­rea nu și-a îna­in­tat deo­cam­da­tă un can­di­dat. E impor­tant, după mine, nu atât pro­ce­sul, cât fina­li­ta­tea, care ar tre­bui să fie acce­de­rea în turul doi a can­di­da­tu­lui for­țe­lor anti­o­li­gar­hi­ce și, un al doi­lea pas, vic­to­ria în ale­ge­ri. Acest suc­ces ar însem­na o apro­pi­e­re de par­la­men­ta­re și scoa­te­rea sta­tu­lui din cap­ti­vi­ta­te.

— Cum se va stabili cine-i candidatul?

— Vor fi son­da­je, stu­dii, iar pon­de­rea cea mai mare o va avea opi­nia popu­la­ți­ei R. Mol­do­va.

— Cum va fi calculată această opinie, care ar putea fi subiectivă?

— Son­da­je, stu­dii, focus gru­pu­ri… Cred că ar fi bine să uti­li­zăm cât mai mul­te meca­nis­me, să le cumu­lăm, ca să ajun­gem la un rezul­tat cât se poa­te de eloc­vent.

— Dacă în turul doi ar intra candidatul „antioligarhic”, așa cum îl numiți, pe de o parte, și Igor Dodon, pe de altă parte, pe cine ar sprijini Renato Usatîi?

— În mai mul­te rân­du­ri Usa­tîi a decla­rat că Dodon ar juca la două cape­te. Acum nu pot să spun ce ar face Usa­tîi. Dân­sul a spus că, în ce mă pri­vește, m-ar susține, dar eu cred că des­pre asta tre­bu­ie să fie între­bat anu­me Usa­tîi.

— Dar această intenţie a lui Usatîi, de a vă acorda un vot de încredere, v-ar face mai mult rău sau bine?

— În gene­ral, judec fără a ţine cont prea mult de opi­nia lide­ri­lor. Pe mine mă inte­re­sea­ză spri­ji­nul popu­lar. Dacă spri­ji­nul pe care mi-l acor­dă Usa­tîi în decla­ra­ţii publi­ce s-ar mate­ria­li­za şi în spri­jin popu­lar, ar fi bine.

— Dar acum sondajele ce spun? Care-i scorul Maia Sandu-Andrei Năstase?

— Mă bazez pe două son­da­je, cele din apri­lie și mai, son­da­je bune, care ne pla­sea­ză într-o pozi­ţie apro­xi­ma­tiv ega­lă. În unul eram în faţă, în altul sun­tem pe pozi­ţii ega­le. Au fost şi alte son­da­je, dar ace­lea au fost tru­ca­te, fiind coman­da­te de Pla­ho­t­niuc şi tira­ja­te la maxi­mum pen­tru a influ­enţa opi­nia publi­că. Ţin cont de son­da­je­le făcu­te de insti­tu­ţii cre­di­bi­le, dar cele mai impor­tan­te opi­nii, de care țin cont, sunt cele pe care le aflu când merg în teri­to­riu, când mă întâl­ne­sc cu oame­nii în sate­le, în ora­şe­le repu­bli­cii. Aco­lo simţi pul­sul soci­e­tă­ţii. Pe asta mă bazez cel mai mult.

— Oricum, sunt opinii subiective. Şi Maia Sandu ar putea spune că are susţinere pentru a fi desemnată candidat… Un eventual scandal ar fi în defavoarea ambilor…

— Nu sunt omul scan­da­lu­lui. Sunt cel care a con­si­de­rat mereu că tre­bu­ie să ne con­so­li­dăm. Sunt sigur că vom depă­şi şi aces­te ani­mo­zi­tă­ţi, dacă vor apă­rea. De ace­ea am şi spus că ar fi bine să uti­li­zăm mai mul­te meca­nis­me și nu doar un sin­gur son­daj.

— O întrebare directă: aţi fi gata să renunţaţi la statutul de candidat?

— Am spus deja. Dacă cine­va va avea un spri­jin popu­lar mai mare decât mine şi dacă asta ar fi în inte­re­sul R. Mol­do­va – voi renu­nţa. E impor­tan­tă voinţa fie­că­ru­ia din­tre noi, şi noi, Maia San­du și eu, am exprimat-o, ne-am expri­mat dis­po­ni­bi­li­ta­tea de a ne spri­ji­ni unul pe altul atun­ci când unul din­tre noi ar avea un scor mai bun.

— Pe de altă parte, se zvoneşte că alegerile prezidenţiale ar putea fi suspendate. Ar fi posibil?

— Într-un stat cap­tu­rat, în care domneş­te dic­ta­tu­ra şi nu legea, orice-i posi­bil. Por­ne­sc de la ide­ea că avem insti­tu­ţii inter­na­ţio­na­le care veghea­ză acest pro­ces, care moni­to­ri­zea­ză… Și Comi­sia de la Veneţia s-a expri­mat asu­pra a ceea ce se întâm­plă în ulti­mul timp. Per­so­nal sunt încre­ză­tor că aces­te ale­ge­ri ar tre­bui să aibă loc. Anu­la­rea lor ar fi un afront adus popu­la­ţi­ei R. Mol­do­va, care, în pro­porţie de vreo 93%, şi-a dorit ale­ge­rea preşe­din­te­lui prin vot direct.

Totuși, excludeţi total acest scenariu?

— Nu exclud. Dim­po­tri­vă. Într-un stat cap­tiv, în care insti­tu­ţi­i­le fun­cţio­nea­ză la dis­creţia lui Pla­ho­t­niuc, te poţi aştep­ta la ori­ce, inclu­siv la scoa­te­rea din cur­să a unor can­di­da­ţi, dis­tru­ge­rea medi­a­ti­că a altor can­di­da­ţi. De ce nu, în ulti­mă instanţă, şi la anu­la­rea ale­ge­ri­lor.

— Dacă nu câştigă cel pe care se mizează sau în ce condiţii?

— Să nu cre­deţi că Pla­ho­t­niuc îşi poa­te per­mi­te să câști­ge un can­di­dat din afa­ra cer­cu­lui său de inte­re­se. De ace­ea, el va face tot posi­bi­lul ca să nu per­mi­tă acest lucru. Cel puţin cât mă pri­veş­te, Pla­ho­t­niuc intenţio­nea­ză să nu mă admi­tă în ale­ge­ri, iar dacă mă admi­te, doar cu con­di­ția ca să nu pot câş­ti­ga, fra­u­dând ale­ge­ri­le. Se teme, se teme ca de moar­te. Pla­ho­t­niuc înţe­le­ge foar­te bine că, dacă scoa­tem preşe­dinţia din cap­ti­vi­ta­tea sa, rămâ­ne un sin­gur pas până la deten­ția sa.

— Cum poate pune preşedintele pe cineva la puşcărie, în condițiile în care, teoretic, procuratura e apolitică?

— Un preşe­din­te poa­te face mul­te, aşa cum s-a întâm­plat în Româ­nia, de exem­plu, care tot este un stat cu pute­re semi­pre­zi­denţi­a­lă. Aco­lo Băsescu a cre­at DNA-ul şi astăzi sunt rezul­ta­te. Şi dl Băsescu, şi fra­te­le său au fost viza­ţi în anche­te­le DNA. Deci, se poa­te face, dacă exis­tă voinţă poli­ti­că. Să nu uităm că anu­me când vor­bim des­pre pro­cu­ra­tu­ră (spu­nea­ţi că nu are tan­gen­țe cu poli­ti­cul), ba da, într-un stat cap­tu­rat pro­cu­ra­tu­ra e aser­vi­tă poli­tic. Avem acor­dul de par­ta­ja­re, pre­zen­tat de Ghim­pu, în care găsim dova­da dis­tri­bu­i­rii poli­ti­ce a pro­cu­ra­tu­rii. De alt­fel, potri­vit noii legi a pro­cu­ra­tu­rii, pre­șe­din­te­le e impli­cat în desem­na­rea pro­cu­ro­ru­lui gene­ral.

— Și dacă s-ar modifica Constituţia?

— Dacă s-ar modi­fi­ca Con­sti­tu­ţia? Când vor­bim de Con­sti­tu­ţie, preşe­din­te­le e cel care ar putea ini­ţia un refe­ren­dum şi, de ce nu, valo­ri­fi­când cele 400 mii de sem­nă­tu­ri colec­ta­te de Plat­for­ma DA.

— Se tot vorbeşte că, în SUA, ar fi iniţiată o anchetă împotriva lui Vlad Plahotniuc. Cum credeţi, jurist fiind, cât de verosimilă este această versiune, dat fiind că Ambasada nu a confirmat şi nu a infirmat existenţa unei anchete. Niciun stat nu poate investiga pe cineva în afara propriilor frontiere…

— Nu-i ade­vă­rat. Poa­te inves­ti­ga. Fap­tul că Amba­sa­da şi Depar­ta­men­tul de Jus­ti­ţie din SUA nu au con­fir­mat și nici nu au infir­mat, pen­tru mine con­sti­tu­ie un sem­nal pozi­tiv, or, dacă nu ar fi exis­tat o anche­tă, ar fi spus: domni­lor, vă rugăm, nu faceţi spe­cu­la­ţii. Nu exis­tă niciun fel de anche­tă. Ieri, un impor­tant for­ma­tor de opi­nie din SUA a făcut decla­ra­ţii tranşan­te în acest sens, afir­mând că exis­tă o anche­tă în care-i vizat Pla­ho­t­niuc. Nu aş vrea să con­ti­nui, deo­a­re­ce nu am o comu­ni­ca­re direc­tă cu insti­tu­ţii din SUA, ca să ştiu exact la ce etapă-i anche­ta, dar sunt încre­ză­tor că anche­ta va avea o fina­li­ta­te, deși durea­ză.

— Care poate fi finalitatea?

Bună­oa­ră, exis­tă pre­ce­den­tul decon­spi­ră­rii lui Pla­ho­t­niuc la Lon­dra, ca şi bene­fi­ci­ar al ata­cu­ri­lor rai­der. Aceas­tă cau­ză a și fost trans­mi­să Curţii Euro­pe­ne a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtE­DO). Cât pri­veş­te SUA, insti­tu­ţi­i­le de drept ame­ri­ca­ne sunt în drept să inves­ti­ghe­ze atun­ci când este vor­ba chiar doar de valu­ta ame­ri­ca­nă, nemai­vor­bind de banii con­tri­bu­a­bi­li­lor. În cazul nos­tru, banii furați de la Ban­ca Naţio­na­lă, de la băn­ci­le comer­ci­a­le, sunt şi bani ai con­tri­bu­a­bi­li­lor ame­ri­ca­ni şi euro­pe­ni. Iată de ce demer­sul meu faţă de DNA vine să impul­sio­ne­ze insti­tu­ţi­i­le inter­na­ţio­na­le să inves­ti­ghe­ze fur­tul mili­ar­du­lui. În R. Mol­do­va, insti­tu­ţi­i­le care ar fi tre­bu­it să pre­vi­nă acest furt sunt cap­ti­ve. Aces­tea decla­ră cu seni­nă­ta­te şi obrăz­ni­cie că au cunos­cut des­pre furt, ori­ce inves­ti­ga­ţie inter­na­ţio­na­lă pen­tru ei fiind bele­tris­ti­că.

Să trecem la alt subiect. Anterior aţi organizat proteste, aţi anunţat noi proteste acum, şi v-aţi asociat cu Igor Dodon şi Renato Usatîi, doi politicieni cunoscuţi ca fiind pro-ruşi. Din câte îmi dau seama, alegătorii Platformei DA sunt în special pro-europeni, care vor în UE. Nu este în defavoarea dvs., ca partid cu votanți în mare parte pro-europeni, această asociere?

— Întâi de toa­te, hai­deţi să nuanţăm lucru­ri­le. Nu ne-am aso­ci­at cu nime­ni. Plat­for­ma DA, de la apa­ri­ţie şi până în pre­zent, face tot posi­bi­lul ca soci­e­ta­tea să se con­so­li­de­ze, să se deta­șe­ze de tot ce ne dez­bi­nă şi să se uneas­că în jurul unei idei naţio­na­le. Aceas­tă idee a fost în per­ma­nenţă scoa­te­rea sta­tu­lui din cap­ti­vi­ta­te şi pune­rea ţării pe făga­şul nor­ma­li­tă­ţii. La pro­tes­te­le din 2015, noi am ieşit în stra­dă în număr cât se poa­te de mare. Pe atun­ci, Plat­for­ma DA nu era o enti­ta­te poli­ti­că. Pro­tes­ta­ta­rii au ieşit indi­fe­rent de apar­te­nenţa poli­ti­că. Au exis­tat şi susţi­nă­to­ri ai PLDM, şi ai PL, și de la PD. Erau și de la Par­ti­dul Nos­tru, și de la Par­ti­dul Soci­a­li­ş­ti­lor… Când este vor­ba de pro­tes­te, ne inte­re­sea­ză soci­e­ta­tea şi nu tot felul de ali­anţe. Când vom ajun­ge în poli­ti­că, când vom ajun­ge în Par­la­ment, vom vor­bi şi des­pre ali­anţe. De alt­fel, noi nici­o­da­tă nu am renu­nţat la pro­test ca unul din mij­loa­ce­le demo­cra­ti­ce din arse­na­lul nos­tru. De fie­ca­re dată am rămas în PMAN, chiar şi pe 24 apri­lie, când cine­va şi-a găsit ca scu­ză Flo­ri­i­le. Vom con­ti­nua. Am spus că salu­tăm fap­tul că demer­su­ri­le noas­tre sunt susţi­nu­te acum şi de Par­ti­dul Nos­tru. Dacă întrea­ga soci­e­ta­te va înţe­le­ge că nu putem admi­te ca mili­ar­dul furat să fie pus pe ume­rii noş­tri, un pro­test comun în aceas­tă ches­tiu­ne poa­te fi făcut cu toa­te forţe­le.

— Au mai fost proteste, dar acestea nu s-au finalizat cu vreun rezultat așteptat de protestatari: demisia guvernării și Plahotniuc la puşcărie…

— Dacă vor­bim de demi­sia guver­nă­rii, ea chiar s-a pro­dus, doar că a fost făcu­tă de Pla­ho­t­niuc. Când spu­neţi că nu s-au obți­nut rezul­ta­te­le scon­ta­te, cum să nu? Dacă, pe 3 mai, nu ar fi fost acel mare pro­test, Gabu­ri­ci, pro­ba­bil, ar mai fi sem­nat o hotă­râre de guvern secre­tă cu pri­vi­re la încă 7 mili­oa­ne (pro­ba­bil a vrut să zică mili­ar­de, n.r.). Dacă nu ar fi fost mitin­gul din 3 mai, nu cred că am mai fi aflat des­pre Rapor­tul Kro­ll, făcut public două zile mai târ­ziu.

— Oricum, rezultatul final era demisia guvernării, Plahotniuc la puşcărie, toată lumea scanda asta…

— Nu doar Pla­ho­t­niuc la puș­că­rie, ci şi Filat… Iată că pe unul îl avem la puş­că­rie, a mai rămas unul.

— Ca jurist, ne puteți spune de ce poate fi învinuit Plahotniuc? În baza căror capete de acuzare, în condițiile în care el doar nu face nimic cu mâna sa?

— De cea mai gra­vă cri­mă comi­să împo­tri­va popo­ru­lui, uzur­pa­rea pute­rii în stat.

— Ce probe există în acest sens?

— Vom avea și pro­be, vom avea de toa­te, dacă insti­tu­ți­i­le care tre­bu­ie să se ocu­pe de asta vor inves­ti­ga și le vor acu­mu­la. Putem vor­bi acum des­pre un dosar con­tra lui Pla­ho­t­niuc dacă Pro­cu­ra­tu­ra este aser­vi­tă? E o ches­tiu­ne de noto­ri­e­ta­te, ce nu tre­bu­ie demon­stra­tă. Mai pune cine­va la îndo­ia­lă fap­tul că Minis­te­rul de Inter­ne este aser­vit lui Pla­ho­t­niuc? Uitați-vă ce face minis­trul, cum dă indi­ca­ții să se fabri­ce dosa­re.

— Dacă se schimbă puterea, oamenii ăștia cum vor acumula aceste probe? Or, ei, așa cum spuneți, lucrează pentru Plahotniuc?

— Tre­bu­ie scoa­se din cap­ti­vi­ta­te cele două insti­tu­ții…

— Și angajații vor putea fi echidistanți după asta?

Sigur că da, or, dacă un pro­cu­ror va fi inco­rect, va fi anche­tat de altul. Va exis­ta voin­ță poli­ti­că la nive­lul Pre­șe­din­ți­ei. Ar tre­bui apro­pi­a­te par­la­men­ta­re­le, pen­tru a da liber­ta­te și Legi­sla­ti­vu­lui.

— Ce spuneți azi dvs., în 2009, spuneau PLDM, PD și PL. Ei ziceau că, venind la guvernare, Voronin și alții vor ajunge la pușcărie. Până la urmă, nu s-a întâmplat nimic…

— Dar de ce spu­ne­ți asta? Cei care pro­mi­teau, au făcut târg cu Voro­nin. Per­so­nal, nu voi face nici­o­da­tă târg nici cu Voro­nin, nici cu Pla­ho­t­niuc, deo­a­re­ce mai pre­sus de ori­ce e inte­re­sul public, inte­re­sul națio­nal. Nu mă inte­re­sea­ză tot felul de târ­gu­ri în spa­te­le căro­ra ar sta îmbo­gă­ți­rea per­so­na­lă, for­ti­fi­ca­rea par­ti­du­lui, pre­lu­a­rea auto­ri­ta­ră a pute­rii. Ar tre­bui ana­li­za­te și per­soa­ne­le care fac decla­ra­ții. Nu ar fi corect să com­pa­răm tot tim­pul și să spu­nem, dle, au făcut-o alții, o vei face și tu. Ar tre­bui ana­li­za­te și fap­te­le făcu­te în peri­oa­da în care nu eram nici la guver­na­re, nici în poli­ti­că, nici în opo­zi­ție.

— Să presupunem că vine Plahotniuc și vă propune că poate organiza ca Victor și Viorel Țopa să fie scutiți de condamnări. Ar putea avea loc un asemenea târg?

— Nici­o­da­tă. Nu fac târg cu Pla­ho­t­niuc la nicio temă. Vic­tor și Vio­rel Țopa nu au nevo­ie de târ­gu­ri, ci de o jus­ti­ție corec­tă. Ei acum sunt la CtE­DO și e bine să-și rezol­ve pro­ble­me­le aco­lo. Am mai spus: nici­o­da­tă acești oame­ni nu vor ape­la la ser­vi­ci­i­le mele, de niciun fel, pen­tru că eu nu mai sunt avo­ca­tul lor, ci al pro­pri­ei mele per­soa­ne și a enti­tă­ții pe care o repre­zint. Vreau să fiu, în momen­tul de față, avo­ca­tul popo­ru­lui meu.

— Deci, ați renunțat la clienții dvs., Țopa?

—Nu am renunțat, dar nu mai sunt avo­cat. Din 13 decem­brie 2015, îmi este sus­pen­da­tă licența. Acum nu mai sunt avo­cat și nu acord con­sul­tanță juri­di­că. Dânșii au avo­cații lor.

— În raportul financiar pentru prima jumătate a anului, prezentat la CEC, ați declarat zero venituri și cheltuieli. Ați raportat doar 235 de lei, rămași în bugetul partidului din 2015, pe care i-ați achitat pentru birotică sau comisioane bancare. Dacă-i așa, din ce surse există partidul, în lipsa donațiilor sau a cotizațiilor de partid?

— Am pre­zen­tat, cum pre­ve­de legea, rapoar­te la CEC. Ele sunt publi­ce. Tot ce am făcut până acum, a fost pe baze obș­tești. Acum, când intrăm în elec­to­ra­lă, vom cău­ta să atra­gem dona­ții…

andrei-nastase-2— De la cine?

— De la oame­ni sim­pli, inte­re­sa­ți de schim­ba­re în R. Mol­do­va. Toa­te par­ti­de­le din lume au sus­ți­nă­to­ri. Facem și noi apel către acești oame­ni, să se impli­ce…

— De la Victor și Viorel Țopa, partidul va accepta bani?

— Nu vom putea face asta, pen­tru că sunt în stră­i­nă­ta­te și ar fi ile­gal. Din punc­tul meu de vede­re, ori­ci­ne vrea bine­le aces­tei țări, și cre­de că o poa­te face prin inter­me­di­ul Plat­for­mei, poa­te dona.

— Asocierea cu acești doi oameni nu ar putea face rău partidului? Mă refer aici, strict, doar la faptul că ei sunt condamnați, nu la alte lucruri.

— Dar dvs. știți câtă lume este con­dam­na­tă pe nedrept în R. Mol­do­va? Pen­tru mine, cel mai gră­i­tor lucru e că acești oame­ni sunt în Euro­pa, într-o juris­dic­ție ger­ma­nă, unde func­țio­nea­ză jus­ti­ția, drep­tul, legea. Ori­ce con­dam­na­re în R. Mol­do­va nu are valoa­re atâ­ta timp cât jus­ti­ția ger­ma­nă nu extră­dea­ză acești oame­ni, iar Interpol-ul a decla­rat dosa­re­le lor ca fiind poli­ti­ce, atâ­ta timp cât oame­nii cir­cu­lă liber prin Euro­pa și prin lume.

— Nu vor fi extrădați, așa cum se zvonește?

— Depin­de de insti­tu­ți­i­le ger­ma­ne. Din câte cunosc în cali­ta­te de avo­cat și pot divul­ga astăzi fără vreo pro­ble­mă, pot spu­ne că auto­ri­tă­ți­le ger­ma­ne au res­pins toa­te demer­su­ri­le de extră­da­re.

— Ultimul demers când a fost făcut?

— Recent, când Ghim­pu spu­nea că, în peri­oa­da Filat, nu s-a cerut extră­da­rea. E fals. Tot tim­pul s-au făcut demer­su­ri și de fie­ca­re dată au fost res­pin­se. Din câte știu, e o deci­zie în care scrie defi­ni­tiv și ire­vo­ca­bil că la acest lucru nu se mai revi­ne. În peri­oa­da urmă­toa­re, Pla­ho­t­niuc vrea să con­dam­ne repe­tat pe unul din cei doi, în alt dosar, pen­tru a des­chi­de noi oport­u­ni­tă­ți de a cere extră­da­rea.

— Spuneți-ne despre relațiile pe care le aveți cu cei doi, Victor și Viorel Țopa.

— Ambii mi-au fost cli­en­ți, pe când eram avo­cat. Pot să spun că ambii îmi sunt pri­e­te­ni. Chiar mă ono­rea­ză să am ast­fel de pri­e­te­ni. În rest, fie­ca­re cu des­ti­nul său. Ei sunt în Fran­k­furt, eu aici.

— Ei sunt verișori? Ca să înțelegem relația dintre ei și să ne clarificăm din surse sigure…

— Nu. Nici măcar alt­fel de rude. Unul cu altul nu au nimic în comun, doar nume­le de fami­lie, Țopa, unul fiind de la Tele­nești, altul – de la Nis­po­re­ni, unul fiind al lui Tudor Țopa, scri­i­to­rul, sem­na­tar al Decla­ra­ției de Inde­pen­den­ță, altul fiind al lui Ion Țopa, un om deo­se­bit, care-și vede de anii săi.

— Ei sunt sau au fost parteneri?

— Au fost co-acționari la ace­eași ban­că și com­pa­nie de asi­gu­ră­ri.

— Și Plahotniuc era co-acționar atunci?

— La fel ca și mul­ți alții, prin­tre ei era și Pla­ho­t­niuc.

— Deci, au fost parteneri cu Plahotniuc?

— Co-acționari la anu­mi­te băn­ci din R. Mol­do­va și com­pa­nii de asi­gu­ră­ri. Într-o bună zi, unul din acești co-acționari a hotă­rât să-i fure pe alții. Cam asta e rela­ția din­tre ei.

— De atunci au început problemele între cele două tabere, dacă le putem zice așa?

— Au apă­rut pro­ble­me între hoț și vic­ti­me­le sale. Cine­va a decis, într-o bună zi, având la îndemâ­nă jus­ti­ția, pro­cu­ra­tu­ra, să fure pe alt­ci­ne­va. Erau co-acționari, până când Pla­ho­t­niuc a hotă­rât să fure acțiu­ni­le de la BEM, Vic­to­ri­a­bank, Victoria-Asigurări. La Asi­to, Pla­ho­t­niuc le-a furat și pe ale celor doi, și pe ale sale. Mai apoi le-a vân­dut…

— Câți ani au fost parteneri/co-acționari?

— Tre­bu­ie să-i între­bați pe ei.

Ce afaceri au în Germania Victor și Viorel Țopa?

— Nu sunt împu­ter­ni­cit să vă spun. Știu că Vic­tor Țopa con­ti­nuă să aibă afa­ce­ri în dome­ni­ul aviației.Știu că sunt acti­vi­tăți lega­le, în juris­dicție ger­ma­nă, unde pot face bani, își pot crește copi­ii, își pot trăi viața.

— Putem vorbi astăzi despre un război între clanuri, Țopa, Lucinschi, Plahotniuc, așa cum se  mai spune?

— Hai­deți să vedem cine spu­ne asta. Tot hol­din­gul lui Pla­ho­t­niuc, care, așa cum la un moment dat a încer­cat să-l omo­ge­ni­ze­ze pe Filat cu Pla­ho­t­niuc, acum încear­că să facă lucrul ăsta cu alții. Deci, dacă eu sunt hoț, atun­ci toți în jurul meu sunt hoți. Dacă eu con­tro­lez o insti­tuție, atun­ci și voi con­tro­lați. Dacă eu sunt oli­garh, și voi sun­teți la fel. La hol­din­gul lui Pla­ho­t­niuc veți auzi  în fie­ca­re zi expre­si­i­le „fuga­rii, inter­lo­pii și oli­gar­hii Țopa”. Să des­ci­frăm fie­ca­re cuvânt în par­te și vom vedea că totul este min­ciu­nă.

— De ce nu-l acționează în judecată?

— În jude­ca­ta cui, a lui Pla­ho­t­niuc? Ei nu cobo­a­ră atât de jos și bine fac. Cum să cobo­ri la nive­lul lui?

— Când, ultima dată, ați vorbit cu Victor și Viorel Țopa și despre ce?

— Des­pre ori­ce pe lumea asta. Vor­besc mai mult cu Vic­tor, care e și nașul meu de cunu­nie și care îmi este mai apro­pi­at. Nu am teme spe­ci­a­le.

— Discuțiile dintre dvs. și ei sunt interceptate?

— Cred că tele­fo­nul meu este… Noi vor­bim liber la tele­fon, n-am nicio pro­ble­mă. Când mi-a fost spart con­tul de gma­il, știu că mi-a fost inter­cep­ta­tă toa­tă cores­pon­dența. Nu am nimic de ascuns, dar știu că Pla­ho­t­niuc a făcut deja uz de con­tu­ri, comițând încă o infracțiune. Va veni tim­pul să răs­pun­dă și pen­tru asta.

— Sigur nu a făcut Plahotniuc asta, ci altcineva… Dacă, eventual, va trebui cineva tras la răspundere, va răspunde el.

— Da, el e un om care nici­o­da­tă nu-și asu­mă răs­pun­de­rea. Vedeți cum, la fur­tul mili­ar­du­lui, i-a pus în față pe Șor și pe Filat… Eu aș vrea ca dvs. să vă între­bați: în șase ani, de când Vic­tor și Vio­rel Țopa se află în Ger­ma­nia, ați auzit de vre­un atac rai­der, spă­lă­ri de mili­ar­de, fur­tu­ri de la Ban­ca Naționa­lă? Nu, dar aici, în R. Mol­do­va, unde domnește Pla­ho­t­niuc, ele se întâm­plă în peri­oa­da în care Pla­ho­t­niuc nu a ple­cat o zi de la guver­na­re.

— Spuneți că doriți un procuror general german și că, ajungând la guvernare, veți face asta. Cum e posibil? Legea procuraturii exclude numirea politică a procurorului. Ba mai mult, el trebuie să fi activat anterior în PG, să aibă cetățenia R. Moldova. Seamănă a populism.

— E o dorin­ță a mea. Dacă exis­tă voin­ță poli­ti­că, e posi­bil, și sub egi­da legii noi și a celei vechi. Pre­șe­din­te­le are pre­ro­ga­ti­va acor­dă­rii cetă­țe­ni­ei și acest lucru se poa­te rea­li­za. Dar, amin­tesc, am spus-o ca pe o pre­fe­rin­ță. Cred că, în R. Mol­do­va, sunt des­tu­le per­soa­ne dem­ne, inte­gre, care pot ocu­pa func­ția de pro­cu­ror gene­ral, în baza unui con­curs trans­pa­rent.

— Să zicem că vine un procuror general numit de Platforma DA. El ar apăra interesele tuturor?

— Pro­cu­ro­rul nu poa­te fi numit de Plat­for­mă sau de vre­un par­tid. Nu mai putem con­ti­nua cu ase­me­nea prac­ti­ci care s-au pro­dus de 25 de ani și cu pre­că­de­re în ulti­mii șase ani. Știți că Pla­ho­t­niuc a cum­pă­rat pos­tul de pro­cu­ror gene­ral. Lucru inad­mi­si­bil. Un pro­cu­ror gene­ral ar tre­bui numit printr-un con­curs trans­pa­rent, de o comi­sie for­ma­tă din spe­cia­liș­ti în drept, și, de ce nu, să trea­că tes­tul cu poli­gra­ful. În raport cu aces­ta, tre­bu­ie să exis­te întot­dea­u­na pre­zum­ția vino­vă­ți­ei. Dacă apa­re vreo sus­pi­ciu­ne, el tre­bu­ie să pre­zin­te dova­da că e nevi­no­vat.

— Cum înțelegeți libertatea presei? Trebuie sau nu să avem presă finanțată de politicieni?

— Din punc­tul meu de vede­re, nu. Ea tre­bu­ie să se auto­fi­nan­țe­ze, iar dacă nu reu­șeș­te, să tră­i­as­că din dona­ții. Tre­bu­ie să exis­te o dife­ren­ți­e­re între poli­ti­cie­ni și pre­să, chiar dacă pre­sa poa­te avea o anu­mi­tă sim­pa­tie pen­tru anu­miți poli­ti­cie­ni. Nu cred că e inter­zis și cred că e abso­lut nor­mal. Așa se întâm­plă în SUA sau în une­le țări euro­pe­ne.

— Aveți puține femei în partid, iar vorbitori pe scenă ați avut mai mult bărbați, niște bărbați compromiși uneori. Unde-s femeile din partid? Aveți și vreo comisie de etică?

— În ori­ce par­tid exis­tă o comi­sie de eti­că și inte­gri­ta­te. La noi aceas­ta se numește Comi­sia de Eti­căși Arbi­traj, din care fac par­te oame­ni extra­or­di­na­ri. Am îmbi­nat expe­riența unui pro­fe­sor res­pec­ta­bil, Vic­tor Lean­că, a unui stu­dent, Dinu Plân­gău, cu cea a unei secre­ta­re de bună cali­ta­te. Cât pri­vește feme­i­le, cred că este o per­cepție cam ero­na­tă. Avem mul­te femei șefe de struc­tu­ri teri­to­ri­a­le. Ari­na Spă­ta­ru la Bălți, Inga Gri­go­riu…

Dar câte femei sunt în Consiliu?

— Nu pot să spun acum o cifră. Chiar m-ați prins, dar sunt și femei. Cred că e o situație gene­ra­lă la nive­lul R. Mol­do­va. Cred că sub aspec­tul ăsta încă avem mult de lucru. Nu sun­tem ca în sta­te­le nor­di­ce, unde am impre­sia că feme­i­le depășesc numă­rul băr­baților impli­cați în poli­ti­că. N-aș vrea să cri­tic, dar, de mul­te ori, doam­ne­le aleg alt­ce­va decât poli­ti­ca. Ținem cont de asta și nu avem pro­ble­me să pro­mo­văm feme­i­le.

Cei care au plecat recent din formațiune au motivat prin faptul că nu mai pot rămâne, deoarece în urma protestelor mai mulți fruntași de partid s-au ales cu mașini sau alte proprietăți. Nu ați replicat, nu ați dezmințit. De ce?

— Pen­tru că sunt cura­te insi­nu­ă­ri. Tutu­ror celor care au făcut ase­me­nea insi­nu­ă­ri le-am cerut să adu­că pro­be și, de ce nu, să le depu­nă la insti­tuțiile cap­tu­ra­te ale lui Pla­ho­t­niuc. De ce nu o fac? Pen­tru că un denunț te cos­tă seri­os, dar un cuvânt arun­cat în vânt nu cos­tă nimic. Am spus de fie­ca­re dată: dacă au avut une­le sus­pi­ciu­ni, tre­bu­iau să le pună la dis­po­ziția Comi­sei de eti­că și de arbi­traj, să adu­că pro­be și nu vor­be. În rest, n-aș vrea să comen­tez abe­rațiile spu­se de niște cole­gi care nu s-au regă­sit în par­tid și care n-au vrut să se impli­ce în acti­vi­tățile care, iată, nu vor fi ușoare în urmă­toa­rea peri­oa­dă.

— Din ce vă câștigați banii și pe ce-i cheltuiți?

— Chel­tui, ca ori­ce om, pe pro­du­se ali­men­ta­re, ser­vi­cii. Am bani câști­ga­ți de mine de-a lun­gul tim­pu­lui, soția mea mun­ceș­te și are un sala­riu în Ger­ma­nia. N-am afa­ce­ri, așa cum s-a spus, în Ger­ma­nia, cu Vic­tor Țopa.

— Dar dvs. nu câștigați nimic?

— Din 13 decem­brie 2015, când mi-a fost sus­pen­da­tă licen­ța de avo­cat, nu pri­mesc nimic. De fapt, situ­a­ția e ace­eași de când m-am dedi­cat miș­că­rii pro­tes­ta­ta­re, Plat­for­mei DA, iar apoi plat­for­mei poli­ti­ce.

— Cu ce plătiți, din ce trăiți?

— Nu sunt un om sărac. Sunt un om împli­nit. Am avut dosa­re impor­tan­te în R. Mol­do­va, am avut o mese­rie foar­te bună de avo­cat.

— Și pe cât timp vă pot ajunge rezervele, or, mișcarea poate dura 25 de ani?

— Sigur, voi găsi o solu­ție. Nime­ni nu-i veș­nic într-un par­tid. Atun­ci când ai rezul­ta­te, satis­fac­ție și suc­ces, con­ti­nui, dacă nu, îți dai demi­sia și îi lași pe alții să vină, mai buni ca tine, iar tu revii la mese­rie. Este un vis al meu să pot face ca, în R. Mol­do­va, ori­ce avo­cat, jus­ti­ția­bil, jude­că­tor sau pro­cu­ror să se sim­tă bine.

— Dar visul spre care mergeți acum este să obțineți o funcție în stat, remunerată cu un salariu mic?

— Nu, visul meu este să obți­nem Pre­șe­din­ția, să o scoa­tem din cap­ti­vi­ta­tea regi­mu­lui Pla­ho­t­niuc, să încer­căm cu acest mij­loc să adu­cem par­la­men­ta­re­le, să punem țara pe făga­șul nor­ma­li­tă­ții, să nu se fure. Dacă doi-trei ani de zile în R. Mol­do­va nu se va fura, vom avea pen­sii și sala­rii bune. Dacă vom înce­ta să mai lăsăm în eco­no­mia tene­bră anu­al cca 15 mili­ar­de de lei, aces­tea fiind inves­ti­te, vom avea o cu totul altă situ­a­ție. Dacă cin­ci mili­ar­de de lei, fura­te anu­al în urma achi­zi­ți­i­lor publi­ce, ar rămâ­ne în eco­no­mie, ar fi cu totul alt­fel. Deci, se poa­te, dar pen­tru asta tre­bu­ie să exis­te voin­ță poli­ti­că. Un prim pas către aceas­tă voin­ță poli­ti­că sunt pre­zi­den­ți­a­le­le din 30 octom­brie, pe care tre­bu­ie să le câști­găm obli­ga­to­riu.

— Cum vedeți R. Moldova peste cinci ani?

— O țară pros­pe­ră, cu cetă­țe­ni aca­să sau, cel puțin, cu o mare par­te din­tre ei aca­să, care să lucre­ze aici la fabri­ci, la uzi­ne.

Unde-s acestea?

— Păi, în cin­ci ani de zile, se poa­te rea­li­za ceea ce s-a făcut în Zona Eco­no­mi­că Bălți. Aco­lo sunt uzi­ne care plă­tesc sala­rii de 600-700 de euro. O fir­mă aus­tr­i­a­că plă­tește și pes­te o mie de euro. Ceea ce s-a făcut într-o zonă îngus­tă se poa­te rea­li­za la nivel național. Asta se poa­te face în doi-trei ani, iar după cin­ci ani, putem avea o Mol­do­vă pros­pe­ră, în care să vrei să tră­iești.

— Nu sunteți prea optimist?

— Deloc. Se poa­te, dacă în doi-trei ani nu se fură și vin inves­ti­ții în R. Mol­do­va, se face o jus­ti­ție func­țio­na­lă, iar eco­no­mia se dete­ne­bri­zea­ză, demo­n­o­po­li­zea­ză și deo­ffsho­ri­zea­ză.

— În 25 de ani de independență cunoașteți vreo guvernare care n-a furat?

— Mai puțin, dar ca în ulti­mul timp, pro­ba­bil, nu s-a furat nici­o­da­tă. E ade­vă­rat, s-a furat. 25 de ani de sacri­fi­ciu e prea mult pen­tru o țară ca a noas­tră și pen­tru cetă­țe­ni cum­se­ca­de cum sunt ai noș­tri. În momen­tul de față, tre­bu­ie să tra­gem o linie și să ne pro­pu­nem să nu se mai întâm­ple ceea ce s-a întâm­plat până acum, iar soci­e­ta­tea civi­lă tre­bu­ie să fie atât de acti­vă, atât de puter­ni­că, încât să facă pre­siu­ne pe ori­ce poli­ti­ci­an, indi­fe­rent dacă voi fi eu, Maia, Usa­tîi sau Dodon, pen­tru ca acești oame­ni să nu mai reu­șeas­că vreo­da­tă ceea ce au făcut pre­de­ce­so­rii lor.

— Avem azi un politician atât de bine pregătit, cinstit și onest care să poată guverna fără ca societatea să facă presiuni ca el să nu fure?

— E foar­te bine când soci­e­ta­tea veghea­ză acti­vi­ta­tea poli­ti­cie­ni­lor, asta nu înseam­nă că nu avem oame­ni cum­se­ca­de. Chiar cred că Plat­for­ma DA are, în mare par­te, oame­ni de bună cali­ta­te, pro­fe­si­o­niști, inte­gri, care pot face schim­ba­rea în bine în R. Mol­do­va.

— R. Moldova trebuie să meargă spre UE, UV sau să fie neutră?

— R. Mol­do­va tre­bu­ie să-și vadă de pro­ble­me­le sale. Noi nu ne ridi­căm la aștep­tă­ri­le euro­pe­ni­lor sau nu întru­nim IQ-ul comu­ni­tar euro­pean, de ace­ea tre­bu­ie să depu­nem efor­tu­ri, să fugim de zece ori mai repe­de decât alte țări. Desi­gur, vii­to­rul nos­tru nu poa­te fi altul decât unul euro­pean. Dar nici­o­da­tă nu vom fi pri­miți aco­lo cu corup­ția pe care o avem, cu insti­tu­ți­i­le care stau la che­re­mul poli­ti­cie­ni­lor sau ale mafi­o­ți­lor, cu o pre­să cap­tu­ra­tă și mono­po­li­za­tă. În Euro­pa e alt­fel decât în R. Mol­do­va. Tre­bu­ie să scă­păm oda­tă și oda­tă de oli­gar­hia cri­mi­na­lă de la guver­na­re, tre­bu­ie să lăsăm insti­tu­ți­i­le să acțio­ne­ze în favoa­rea sta­tu­lui, să întru­nim IQ-ul comu­ni­tar și atun­ci vom putea spe­ra la inte­gra­rea euro­pea­nă. Să ne uităm la îndem­nul firesc al dlui Tapi­o­la, șeful Dele­ga­ți­ei UE în R. Mol­do­va: toa­tă soci­e­ta­tea mol­do­ve­neas­că tre­bu­ie să fie acum pro-Moldova în pri­mul rând. Atun­ci când vom face o Mol­do­vă în care să vrei să tră­iești, să nu-ți vină să ple­ci în fie­ca­re zi, vom reu­și să pre­tin­dem la acce­de­rea în UE.

— Deci, lupta dvs. împotriva lui Plahotniuc este doar intenția de a scoate statul din captivitate și de a-l face prosper. Chiar nu există în spate alte interese?

— Dacă aces­te bănu­ie­li ar fi fost via­bi­le, aș fi ales cu totul altă cale. Era sufi­cient să con­ti­nui cu dosa­re­le la Lon­dra sau Edin­bu­rg. E o oport­u­ni­ta­te uri­a­șă să-mi văd de țara mea. Când m-am impli­cat, am sim­țit că gata, nu se mai poa­te, dacă s-a ajuns să mer­gi la rezer­ve­le valu­ta­re, să furi de la cetă­țe­nii tăi, din ceea ce s-a acu­mu­lat pe par­cur­sul a pes­te 25 de ani. Iată de ce am venit ini­țial pe pali­erul civic. Nu mi-am dorit să vin în poli­ti­că, am cre­zut că putem face pre­siu­ne pe par­ti­de­le poli­ti­ce exis­ten­te să sca­pe de mare­le rău, să sca­pe de tot felul de oli­gar­hi care con­tro­lea­ză par­ti­de­le ca pe niș­te jucă­rii de la tea­tru. Când nu a avut cine intra în poli­ti­că să pre­ia miș­ca­rea pro­tes­ta­ta­ră sub aspect poli­tic, mi-am luat și aceas­tă cru­ce și-am să mi-o duc până la capăt. Nu este niciun fel de „raz­bor­kă”, este vor­ba de inten­ția mea de a aju­ta sta­tul R. Mol­do­va să se sal­veze. 25 de ani de sacri­fi­ciu este prea mult, este aproa­pe cât o via­ță de om. La 14 ani eram în PMAN cu tri­co­lo­rul în mână și cu insig­ne. 25 de ani, noi tot stri­găm și ne cerem drep­tu­ri­le, este tim­pul să ne rea­li­zăm deja drep­tu­ri­le, să ne exer­ci­tăm aces­te drep­tu­ri.

— Dacă veți ajunge la Președinție sau în Parlament, care trei lucruri le-ați face în primul rând?

— Întâi de toa­te, sub nicio for­mă nu aș admi­te pla­sa­rea mili­ar­de­lor fura­te pe ume­rii cetățeni­lor. Așface-o prin pâr­ghi­i­le pe care le are președin­te­le. Aș scoa­te în lumi­nă tot ce s-a întâm­plat în R. Mol­do­va în ulti­mul timp și a fost dosit, inclu­siv de acest președin­te. Pot fi dese­cre­ti­za­te mai mul­te lucru­ri. Dema­ra­rea unei anche­te în cazul mili­ar­du­lui, dacă insti­tuțiile sta­tu­lui nu dau ascul­ta­re voinței popu­la­re că tre­bu­ie să inves­ti­ghe­ze cri­mi­na­lii și să întoar­că banii, acest lucru se poa­te face după prin­ci­pi­ul nige­ri­an, să ne putem adre­sa la insti­tuțiile inter­naționa­le pen­tru ca să recu­pe­răm și, în mod obli­ga­to­riu, depu­ne­rea tutu­ror efor­tu­ri­lor pen­tru apro­pi­e­rea ale­ge­ri­lor par­la­men­ta­re anti­ci­pa­te. Este un dezi­de­rat la care Plat­for­ma DA nu a renunțat nici­o­da­tă.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *