Valentin Dediu:„În anii ‘90, informatorii ne-au salvat de vărsare de sânge!”

Deși este unul dintre cei zece kaghebiști, care mai lucrează în Serviciul de Informații și Securitate (SIS), directorul interimar Valentin Dediu optează pentru o modernizare neapărată a acestei instituții.

El afirmă că activitatea în temutul KGB nu l-a făcut să se simtă vinovat de ceva și consideră că turnătorii din rândul intelectualității au avut o pondere benefică pentru mișcarea de eliberare națională. Mai mult, Dediu ne asigură că cele 200 kg de heroină, capturate în Chișinău acum patru ani, nu s-au transformat în făină.

- Dle Dediu, când se vorbește despre reforma SIS, se pune accent pe colaborarea cu societatea civilă. Care sunt celelalte puncte-cheie ale Strategiei de reformare?
- Am început reforma la inițiativa președintelui interimar, Mihai Ghimpu, deși eu n-aș numi-o reformă ca atare. Mai degrabă e vorba despre o transformare, o modernizare, o dezvoltare a SIS, după cum menționa și Președinția. Reforma ar fi un act prea dur pentru o instituție atât de importantă, sistarea activității căreia ar aduce statului prejudicii enorme. Scopul principal al modernizării constă în consolidarea capacităților de asigurare eficientă a securității RM. Strategia este axată pe dimensiunea calitativă a activității SIS și eficientizarea procesului de management. Sunt restanțe pe care trebuie să le ajustăm la cerințele zilei de azi. Este importantă și delimitarea clară a competențelor instituționale în plan național și departamental, căci pe alocuri avem sarcini identice cu alte instituții, cum ar fi MAI, CCCEC sau Procuratura Generală (PG) și această suprapunere este întotdeauna benefică. Și o ultimă sarcină ar fi exercitarea transparenței în activitatea SIS în raport cu societatea civilă.

„Avem nevoie de utilaj special performant”

- Dvs. vorbiți în termeni generali. Explicați-ne care sunt pașii concreți prevăzuți în Strategie.
- Documentul strategic conține termeni generali. Nu putem să mergem înaintea carului până când Parlamentul nu va aproba Strategia. Atunci vom elabora și un plan de acțiuni. Ne dorim mai întâi să consolidăm capacitatea de analiză a SIS, instituție care din 2005 nu mai are în atribuțiile sale urmărirea penală. Informațiile noastre trebuie prelucrate atât de bine, încât instanțele pe care le vor primi să poată lua decizii corecte. Serviciile speciale din statele CSI și UE au subdiviziuni specializate pe analiză. Or, componenta analitică nu mai trebuie comasată cu lucrul operativ. Pentru modernizare, avem nevoie și de tehnică specială performantă. Cea pe care o avem nu este suficientă pentru a face față provocărilor din partea unor servicii speciale, pentru a proteja economia națională sau pentru prelucrarea operativă a grupărilor criminale transfrontaliere, care utilizează intensiv canalele de schimb de informații.

- Guvernarea nu e capabilă să vă asigure cu bani pentru tehnica respectivă?
- Salut modificările legislative, prin care SIS a devenit singura autoritate care asigură tehnic interceptarea convorbirilor telefonice în plan național, însă utilajul existent trebuie perfecționat. Ultima procurare esențială de tehnică pentru SIS a avut loc în anul 2008. Eu sper că actuala conducere a RM va găsi resursele necesare pentru a ne susține în acest sens, în ciuda situației economice precare din țară.

„Reacționăm la toate chemările spre acțiuni violente”

- Dacă tot ați inițiat discuția despre computere, în ce măsură SIS verifică rețelele de socializare de pe Internet, mai ales după ce am avut și noi o așa-zisă revoluție Twitter?
- Problema crimelor cibernetice este o provocare mondială. Acestea aduc prejudicii enorme nu doar economiei, dar influențează și mentalitatea oamenilor. Analizând post-factum evenimentele din 2009, înțelegem că 7 aprilie a fost etapa finală a unei operațiuni și este necesară o examinare minuțioasă a ceea ce s-a întâmplat până atunci. De pildă, chiar în ajunul alegerilor parlamentare, unii și-au creat concomitent câte trei-patru profiluri pe rețele de socializare. Evident, pentru a le folosi nu doar în scopuri personale. Am depistat pe aceleași rețele și chemări la acțiuni extremiste și, autosesizându-ne, am informat PG, care a pornit urmărirea penală.

- Dacă un om sărman și trist, dezamăgit de toate, scrie pe Facebook: „Gata, să dăm jos puterea!”, îl veți lua în vizor?
- Trebuie să reacționăm la toate chemările spre acțiuni violente. Noi permanent am fost învinuiți că urmărim cetățenii, dar lucrurile s-au schimbat deja. Drept dovadă sunt multiplele dosare despre interceptările ilegale ale convorbirilor telefonice, care astăzi sunt pe rol. Din 25 septembrie 2009, de când a plecat dl Reșetnicov, SIS nu a luat sub control niciun telefon fără mandatul judecătorului de instrucție. Această activitate a fost luată sub un control strict.

„Textul Strategiei suferă modificări săptămânale”

- În ce va consta colaborarea SIS cu societatea civilă, care pe mine, bunăoară, mă trimite cu gândul la foștii turnători?
- Am invitat la dialog societatea civilă după ce, elaborând primul text al Strategiei, am înțeles că am putea face greșeli. Prima discuție am avut-o la inițiativa Institutului de Politici Publice, care a elaborat o altă inițiativă de modernizare a SIS. Am convocat o masă rotundă cu participarea Consiliului Național pentru Participare, alte ONG-uri și reprezentanți ai instituțiilor de stat. Ne întâlnim în fiece marți și joi și textul elaborat de noi suferă modificări săptămânale. Sperăm să emitem documentul până la finele lui septembrie. Și pe site-ul SIS oricine poate să-și exprime părerea în această privință. Dacă această colaborare vă amintește de turnători, este o problemă. Am ajuns la aceasta, fiindcă până acum nu am informat suficient societatea despre sarcinile SIS, am difuzat doar comunicate de presă, iar conducătorii Serviciului nu au apărut în public. Perceperea eronată despre activitatea noastră vine de la semnul egalității pus între SIS și KGB, care a reprimat cetățenii și a mers contra conștiinței naționale, dar care la 9 septembrie 1991 a fost reformat în Ministerul Securității Naționale (MSN). De aceea e necesar să elaborăm o politică coerentă de informare a societății, să le explicăm tinerilor că apărăm interesele statului. Vechea formulă: statul, societatea, cetățeanul, trebuie inversată.

„Astăzi nu mai avem turnători”

- Așa spun și angajații dvs. când racolează informatori. Și unui prieten de-al meu îi spuneau că va sluji statul…
- Posibil…

- Eu i-am spus prietenului meu că, de va accepta, își va pierde demnitatea…
- Turnătorii au lucrat în perioada represiunilor politice, când erai persecutat, fiind de altă credință. La SIS, aceștia se numesc informatori. Ei ne ajută să minimalizăm consecințele negative asupra securității RM. Azi nu mai lucrăm contra unor persoane anume, ci reieșind din mediile ce prezintă pericol pentru stat: extremiști, traficanți de droguri, de armament.

- Printre intelectuali aveți și astăzi informatori?
- Posibil că sunt. Ultima lege cu privire la investigațiile speciale prevede că nu pot fi informatori deputații, judecătorii, procurorii, ofițerii de urmărire penală. Astfel, SIS are dreptul să-i solicite oricui sprijinul în realizarea sarcinilor sale. Este foarte important să încurajăm colaborarea cetățenilor cu SIS.

„Nu e cazul ca informatorii să culeagă orice banc”

- Să vorbim din punct de vedere uman. Dacă infiltrați un informator la Uniunea Scriitorilor, să zicem, și acela își denunță colegii, nu este un trădător?
- Depinde de sarcina pusă de lucrătorul operativ. Noi facem tot posibilul ca ofițerii să ne lucreze doar în limitele legii. Și nu e cazul ca cineva să culeagă orice banc.

- Există o persoană omniprezentă la evenimentele artistice. Îi spune Sandu-Aristin Cupcea, deși are alt nume. Despre el se spune că toarnă la SIS și că mai trece pe aici…
- Am auzit de Alexandru Cupcea, dar nu cred că vine pe la SIS, dacă este informator. Există cerințe stricte de conspirație pentru colaboratorii noștri și afișarea acestor relații este categoric interzisă. Aici nu mă refer la dl Cupcea.

- Dar pe la facultăți mai aveți informatori?
- Aceasta s-a întâmplat până prin 1991, când aveam un regim totalitar. Acum doar dacă există un mediu care prezintă pericol pentru securitatea statului și cineva are posibilitatea să obțină informații, atunci lucrăm cu el. Dar nimic nu se face fără acordul persoanei vizate.

„De compromiterea relațiilor cu România sunt interesate forțe din exterior”

- Iurie Roșca a lucrat în servicii? În ce funcție?
- (Râde) Nu, n-a fost.

- Sigur?
- Sigur.

- Alți șefi ai SIS se eschivează să răspundă la această întrebare.
- Vedeți că nu avem dreptul să deschidem parantezele.

- Unii foști membri au Frontului Popular afirmă că liderii lor aveau întâlniri secrete cu cei din SIS.
- Pe atunci noi efectuam și urmărirea penală și aveam contacte directe cu organizatorii acțiunilor de stradă. În timpul protestelor din 2002, am fost personal cu directorul de atunci, Ion Ursu, și l-am prevenit pe Roșca ca evenimentele să nu deruleze în altă albie. Contactele aveau loc, dar la inițiativa lucrătorilor noștri.

- Apropo de Ursu. Ulterior s-a depistat că el a tutelat contrabanda cu spirt din Tiraspol. Fiind adjunctul lui, ce știați despre aceasta?
- Îmi amintesc, era o invenție a unor persoane interesate să-l compromită pe Ursu.

- Credeți, totuși, că putea Roșca să compromită ideea pro-românească fără o pregătire specială?
- N-aș fi așa de categoric, dar nici nu sunt prea versat în această problemă. În activitatea mea, chiar și până în 1991, când am fost lucrător operativ, n-am avut funcții de răspundere. Acest domeniu nu era în competența mea, iar la noi nu se practică să te interesezi de ceea cu ce se ocupă vecinul.

- În afară de Moscova, cine mai putea fi interesat de compromiterea ideii pro-românești la Chișinău?
- Sunt ferm convins că de compromiterea relațiilor RM cu România sau cu Ucraina sunt interesate forțe din exterior. Așa cum cineva are interesul strategic în existența Transnistriei. Însă deseori multe lucruri sunt inventate pentru a compromite pe cineva anume. Cât a fost Voronin la conducere, eu eram învinuit de simpatie față de România și serviciile speciale române. Astăzi sunt acuzat de simpatie față de Rusia și FSB. Dar eu am activat doar în interesul RM.

„În 1991, în instituția noastră au rămas patrioții”

- Ce influență au avut serviciile în mișcarea de eliberare națională?
- În acei ani activau în instituție persoane, care erau mai mult sau mai puțin patrioți. Așa cum societatea era afectată, respectiv era influențat și colectivul. Dar în ciuda tensiunilor, ofițerii noștri monitorizau evenimentele.

- Cel puțin atunci, la începuturi, lucrați pentru Moscova?
- Ne-am aflat sub conducerea Moscovei până în 1991. Punctul de rupere a fost desființarea KGB-ului. Cu toate acestea, rolul ofițerilor care culegeau informații a fost foarte important. Aceste informații au impus clasa politică de atunci să adopte decizii corecte și să tragă cu urechea la cerințele cetățenilor. Datorită lor nu au avut loc vărsări de sânge.

„Am lucrat în KGB și nu-mi mai pot schimba soarta”

- Ruptura de Moscova s-a produs atât de brusc?
- Nu, dar alte evenimente au influențat asupra efectivului nostru. După destrămarea URSS, o bună parte din ofițeri au depus cereri de demisie. Majoritatea au plecat în Rusia, Ucraina, alții au rămas aici, refuzând să activeze în cadrul MSN. Aici au rămas doar cei care au fost atașați de pământul lor, care și-au asumat riscurile și care, în martie 1992, au mers cu pieptul deschis în conflictul din stânga Nistrului.

- În afară de dvs., câți foști kaghebiști lucrează la SIS?
- Suntem aproape zece oameni din cei peste o mie de angajați.

- De ce modernizarea nu presupune și demiterea acestora, după modelul german?
- Eu am lucrat în KGB și nu-mi mai pot schimba soarta. Nu-mi place cuvântul dekaghebizare, dar aceasta ar avea efect nu prin eliminarea foștilor, ci prin schimbarea metodelor de lucru. Cine sunt mai puțin afectați de kaghebizare: ofițerii care au activat până în 1991 și au rămas a fi nucleul de pregătire a cadrelor naționale sau cei care au venit aici în 2007-2009, dar au folosit metode kaghebiste mult mai drastice? Mai mare partizanat politic în favoarea unui singur partid, ca în acei ani, nu s-a făcut niciodată în istoria Serviciului nostru.

„SIS nu depinde de nici un partid”

- După partajarea funcțiilor în AIE, funcția de director al SIS i-a revenit PL. Se mai știe că Partidului Democrat i-a revenit Procuratura și CCCEC și că aceste instituții nu vor atenta la interesele liderilor acestei formațiuni, la fel cum MAI sau Vama nu va atinge interesele premierului. Dvs. cine vă dictează cum să lucrați?
- Știu că prerogativa de a propune conducătorul SIS este a PL, deși, din informațiile de ultimă oră, am înțeles că liberalii ar putea să-și revizuiască acest angajament. Oricum, Securitatea se menține independentă. Când dl Ghimpu a fost președinte interimar, nu ne-a dictat cum să lucrăm. A emis decretul cu privire la crearea comisiei pentru studierea crimelor comuniste și noi am deschis arhivele, dar decizia sa este un lucru benefic pentru societate. Dl Ghimpu nu ne-a dat alte indicații decât cele ce țin de competența președintelui țării.

„Nu mă simt vinovat cu nimic”

- Activând în KGB, ați discutat vreodată cu tatăl meu, preotul Gherasim Păduraru, pe care această instituție l-a proclamat drept „dușman al poporului”?
- Nu. Activitatea mea nu a fost legată de așa-numita direcție a 5-a. Am auzit de el, dar la noi există doar niște materiale ce atestă că el a trăit o perioadă anumită în România și, la întoarcere acasă, a nimerit în lagărul de filtrare. Nu m-am interesat de dosarul său, dar din câte știu nu există. Nu știu unde poate fi…

- Ca și kaghebist, ați făcut ceva de care acum regretați?
- Nu pot să spun că am comis păcate ce au influențat negativ asupra activității SIS sau că am încălcat drepturile și libertățile omului. Nu mă simt vinovat cu nimic.

- Cu ce vă ocupați în timpul URSS?
- Am activat în direcția contrainformații, care se ocupa de activitatea serviciilor speciale străine. În 1986 am trecut în Direcția asigurare contrainformativă în economie. Poliția politică a fost o altă subdiviziune.

„Trebuie să le mulțumim informatorilor”

- Cât de necesară este adoptarea Legea lustrației, după ce Petru Lucinschi spunea că legea ar putea să ne lase fără intelectuali?
- Lucinschi a exagerat. Nu este chiar așa, fiindcă informatorii de pe timpuri au avut o pondere pozitivă în aprecierea evenimentelor și, repet, munca lor ne-a permis să nu admitem vărsările de sânge. Ei au lucrat din patriotism și trebuie să le mulțumim.

- Adică, în loc să-i condamnăm, îi aplaudăm?
- Nu e chiar așa, însă comunicarea ofițerilor noștri cu intelectualii a avut o influență pozitivă asupra mentalității angajaților noștri. Și eu am lucrat cu oameni de știință, care aveau acces la secrete de stat și aveam plăcere să discut cu ei.

- Totuși, avem nevoie de Legea lustrației?
- Ce să spun? De va fi adoptată, se va lua o decizie politică și conducerea SIS se va conforma.

„Noi deja nu avem multe dosare”

- Artur Reșetnicov spunea că o parte din deputații AIE au colaborat cu serviciile speciale. Dacă e așa, cel mai probabil e, că după adoptarea Legii, unele dosare vor dispărea, cum s-a întâmplat în România, sau se va spune că se află la Tiraspol?
- Ex-directorul SIS și-a asumat responsabilități prea mari, din păcate. Niciun profesionist, dacă are unele cunoștințe, nu le va deconspira pentru a intimida pe cineva. Și legea prevede sancțiuni pentru divulgarea secretelor. Oricum, noi deja nu avem multe dosare. În 1991, la indicațiile Moscovei, o parte din dosarele operative, care erau pe rol, și cele de agentură, au fost expediate la Tiraspol, iar altele au fost lichidate. Cele ridicate în urma decretului lui Mihai Ghimpu sunt dosarele din arhivă. Multe din ele au fost distruse și înainte de plecarea lui Reșetnicov de la SIS. Cu toate astea, cred că de va fi adoptată Legea Lustrației, va trebui să elaborăm un mecanism de implementare a acesteia, care ar permite accesul la aceste materiale doar al celor versate. Există și pericolul ca informațiile obținute să fie folosite pentru reglări de conturi. Nicăieri în lume această lege nu stipulează afișarea listelor informatorilor, ci doar verificarea de către o comisie abilitată a declarațiilor candidaților la funcții de răspundere despre colaborarea lor cu serviciile.

„Reșetnicov a distrus mii de documente”

- Dosarele distruse pe timpul lui Reșetnicov se referă la 7 aprilie 2009? A fost documentată nimicirea acestora?
- Este documentat faptul că după 7 aprilie, SIS a transmis Procuraturii Generale 40 de CD, dar nu se știe ce au făcut procurorii cu acestea. Avem și procese-verbale ce confirmă distrugerea unor materiale operative ce țineau de activitatea SIS în acea perioadă. În registrele noastre, materialele nimicite sunt înscrise prin expresii nedefinite, bunăoară: „notă operativă”, „document statistic”, „notă despre situația NSG” și nu mai putem afla dacă se refereau la 7 aprilie. Până la 24 septembrie 2009, ultima zi a lui Reșetnicov la SIS, au fost nimicite mii de documente, cele mai semnificative fiind distruse chiar pe ultima sută de metri în septembrie, inclusiv pe 24 septembrie. Potrivit unei practici a Serviciului, la sfârșit de an, se face o revizuire a documentelor și cele neimportante sunt lichidate. Dar de ce s-a făcut totul în grabă, până la plecarea ex-directorului? Tot atunci a fost lichidată și corespondența dintre SIS și Președinție. În septembrie 2009, din clădirea Guvernului, unde se afla cancelaria Președinției, au fost aduse 10-12 cutii cu acte la SIS, a doua zi fiind transportate la Institutul Național de Informații și Securitate, unde le-au distrus prin ardere. Să fi fost informații de competența SIS, de ce le-au nimicit? Presupunem că acestea se refereau la evenimentele de până și după 7 aprilie.

- În ultimul timp apar scrisori anonime, chipurile, din partea foștilor angajați ai SIS, care afirmă că exercitați presiuni asupra oponenților politici sau că protejați afaceri tenebre în colaborare cu FSB și KGB-ul transnistrean…
- Primele scrisori au apărut după numirea lui Gheorghe Mihai în fruntea SIS, la 25 septembrie 2009. Misivele conțin doar insinuări și caută să compromită actuala conducere a Serviciului. Autorii pot fi și oamenii lui Reșetnicov, dar și cineva din alte instituții din exterior interesate în destabilizarea situației în RM. Sunt metode clasice pentru asemenea situații. Ultima scrisoare a apărut atunci când se vorbea despre numirea noului director SIS și cineva încerca să ne compromită. Realmente, noi colaborăm cu FSB ca și cu celelalte servicii speciale străine. Și nu avem nicio legătură cu așa-numitul serviciu special din Transnistria, care se află în vizorul nostru ca o instituție paramilitară, cu aspirații subversive contra RM.

„Heroina se află în siguranță”

- Dle Dediu, cele 200 kg de heroină, capturate în 2008 în Chișinău, se află la SIS?
- Captura reprezintă materia probantă în dosarul care astăzi se află în judecată. Instanța poartă răspundere și numai ea poate să spună unde se află drogurile. Eu vă asigur însă că heroina nu a fost comercializată, după cum unele zvonuri, ci este intactă și se păstrează într-un loc bine definit.

- Acum e tot heroină sau deja e făină?
- E heroină.

- E aici, la dvs.?
- Nu sunt abilitat să răspund la această întrebare, dar vă asigur că heroina există și se află în siguranță.

- După încheierea procesului, ce se va face cu ea?
- Instanța va decide. Dacă ne vom conduce de exemplul altor țări, va fi supusă nimicirii prin ardere. La noi nu știu cum se va decide.

- D-apoi 200 kg de heroină costă un car cu bani!
- (Râde) N-are importanță.

- Poate că și n-are, dar admit că distrugerea capturii s-ar putea face artificial, fiind arse 200 kg de făină sau de zahăr…
- Nu pot să spun. Dar heroina este intactă și nimeni nu are acces la ea.

„Atribuțiile directorului SIS ar putea fi strict limitate”

- De ce a fost demis Gheorghe Mihai și de ce până astăzi SIS nu are director?
- Demisia dlui Mihai a fost o decizie politică, la fel cum va fi și numirea noului director. Eu nu pot să mă implic, dar dacă se vrea depolitizarea Serviciului, ar fi bine să modificăm Legea cu privire la SIS, pentru a numi un adjunct al instituției într-o nouă funcție de secretar de stat. Acesta să fie numit de șeful statului și să preia activitatea operativă. Astfel atribuțiile directorului vor fi limitate, el urmând să dirijeze doar politica instituțională.

- Ce mesaj aveți pentru angajații dvs. cu ocazia zilei profesionale a colaboratorilor SIS?
- Aș vrea să le mulțumesc pentru că își îndeplinesc cu dăruire de sine obligațiunile și apără interesele RM. Mă închin în fața veteranilor noștri, care au stat la baza consolidării SIS și au apărat pe Nistru integritatea teritorială a RM. Tinerilor le urez viață lungă și succese, iar familiilor lor – să aibă multă putere și înțelegere.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *