Transnistria, cuibul contrabandistilor de alcool etilic

La 20 octombrie, Curtea Suprema de Justitie (CSJ) a dat castig de cauza Centrului de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei in dosarul administrativ, intentat la cererea firmei „Asfigorex Farm”. Este a doua oara cand dosarul ajunge pe masa judecatorilor de la instanta de drept vizata si pentru a doua oara cand Curtea de Apel Balti da castig de cauza agentului economic, care, potrivit Centrului, a prejudiciat statul de 26 mil. 358 mii 966 lei. Actiunile „Asigorex Farm” reprezinta un exemplu viu de colaborare cu regimul separatist transnistrean si denota clar ca tot mai multe firme isi indreapta activitatea spre zona de comert rmn–ista, zona care nu poate fi controlata de autoritatile de la Chisinau.

Angajatii Centrului, stupefiati de decizia judecatii

Istoricul acestui proces dateaza cu anul 2003, cand, in urma unui control minutios, s–a stabilit ca firma, intr–o perioada de un an (30.03.2001–27.05.2002) a importat alcool etilic, neachitand TVA. Suma impozitului respectiv a constituit circa 27 mil. lei. Impotriva „Asfigorex–Farm”, in baza art. 164, 2, al. 3 CP al R. Moldova a fost intentat dosarul penal nr. 2003145014. Cum a reusit directorul unitatii comerciale sa evite respectarea legislatiei? La 19 octombrie, 2001, in urma prezentarii pachetelor de documente necesare de catre aceasta, firma, in calitate de rezident a Zonei Antreprenoriatului Liber „Otaci Business”. In acelasi timp, se perfecteaza un contract intre „Asfigorex–Farm” si SA „DTD Nistru”, conform caruia firma acuzata a intrat in arenda unei incaperi si a unei parti din utilajul pentru producerea articolelor din parfumerie. Cu actele la mana, Camera de Comert si Industrie (CCI) recunoaste „Asfigorex–Farm” drept producator al lichidelor aromate. Potrivit legislatiei, sunt scutiti de plata accizelor agentii economici care importa sau exporta alcoolul etilic pentru a–l utiliza in scopuri farmaceutice si in parfumerie.

Angajatele CCI, E. Parvu si N. Turcan, in timpul anchetei, au recunoscut ca datele incluse in raportul de expertiza sunt false. In baza raportului, insa, o gafa si mai grava comite Ministerul Finantelor, care ii elibereaza firmei nominalizate licenta, in baza careia „Asfigorex–Farm” este abilitat cu dreptul de a importa alcool etilic pentru producerea articolelor din parfumerie. Sub pretextul ca alcool etilic este importat pentru produse de parfumerie, si anume, pentru parfumul „Neona Plus”, marfa achizitionata era vanduta la negru in rmn. In acte, insa, se mentiona ca toata productia era realizata la SRL „Zalistec” (Chisinau, str. Columna). Aceasta, la randul ei, a indicat ca a realizat parfumul firmei „VLA–SLA” din Tiraspol. Directorul „VLA–SLA” a declarat ca nu dispune de date privind „Zalitec” si cu aceasta firma nu a realizat nici o tranzactie de ordin economic, fapt demonstrat si de depozitele bancii de economii, la care isi are contul „VLA–SLA”.

In pofida celor relatate, Banca de Economii din New–York, SUA, prin intermediul unei banci tranzitare din Letonia, a transferat pe contul „Zalistec”, pentru stingerea datoriilor catre firma „VLA–SLA”, sume colosale de bani. Numai in urma a doua transferuri, acestea au constituit 87 mii dolari. Posturile fiscale ale R. Moldova n–au confirmat exportul in Transnistria a productiei „Neona Plus”. In timpul examinarii dosarului administrativ, reprezentantul firmei „Asfigorex–Farm” n–a prezentat nici o mostra a produsului, pe care pretindeau ca l–au fabricat.

Mai mult chiar, directorul „Asfigorex–Farm”, Angela Enache, a fost anuntata in cautare. Proprietarul firmei, un oarecare Serghei (cel putin, asa s–a legitimat domnia sa in timpul dialogului purtat cu el), ne–a declarat ca decizia CSJ este corecta. „N–am auzit nimic de faptul ca Angela Enache este data in cautare. Firma are un alt director, numele caruia nu il cunosc”, a conchis sursa nominalizata.

Note confidentiale

Ce nu le–a convenit sefilor de la „Asfigorex–Farm”? Tinand cont de faptul ca alcoolul etilic n–a fost utilizat potrivit destinatiei, aceasta urma sa achite la stat plata accizelor. Cum aceasta constituia circa 27 mil. lei, firma a actionat in judecata CCCEC. Deciziile CA Balti au fost mult timp neclare pentru angajatii Centrului. N–ar fi trebuit sa ne mire „eruptiile” justitiei, zicem noi. Argumentam. Sa ne amintim de anul 2001, anul in care au venit la putere comunistii si Vasile Tarlev „a fost uns” drept prim–ministru al R. Moldova. Monopolul in contrabanda cu alcool etilic il detinea Alexandru Cotorobai, alias „Gorbatai”. Gruparea criminala pe care o conducea acesta a fost anihilata. Impotriva lui „Gorbatai” a fost pornit un proces penal. Angajatul Procuraturii Generale, Gutu, si anchetatorul Mainescu de la Departamentul Vamal au fost cei care au demarat actiunea impotriva vestitului contrabandist. In consecinta, acestia au fost eliberati din functie, iar dosarul — clasat. Intr–o nota informativa confidentiala, remisa sefului cabinetului de ministri, V. Stroiu, directorul Centrului „Analitinform” il informeaza despre pierderile suportate de stat in urma neachitarii impozitelor de catre agentii specializati in businessul cu alcool etilic (producerea, importul si exportul), care se cifreaza la peste 400 mil. lei. Cu mici schimbari, valoarea prejudiciului adus bugetului a fost acelasi si in ultimii doi ani. In mare parte, acesta este adus de catre persoane fizice, implicate in contrabanda cu alcool etilic, businessul fiind protejat de functionarii care ar trebui sa supravegheze legislatia de resort.

Pentru a stopa fenomenul de contrabanda, au fost inaintate Guvernului un set de propuneri cu modificari ale legislatiei. Expertii Centrului au sugerat ca, in art.254, CP al R. Moldova, sa fie inclus un nou alineat: „producerea marfurilor contrafacute cu sau fara folosirea marcilor de origine a marfii, fie cu utilizarea marcilor falsificate, se pedepseste cu inchisoare pe un termen de pana la 5 ani”. In lista propunerilor se inscrie si cea cu privire la confiscarea unitatii de transport in cazul transportarii ilicite a alcoolului etilic de contrabanda (articolul 161/2, Codul cu privire la Contraventiile Administrative). Anul trecut a fost depistat alcool etilic transportat intr–o masina destinata pentru transportarea fainii. Aceeasi experti mai sustin ca, cele mai multe afaceri pe „sub mana” au loc in cadrul zonelor economice libere, un fel de targuri, create cu ajutorul legilor organice, menite sa stimuleze producatorul autohton, aflate in afara oricaror legi penale sau administrative. Asemenea zone exista in toate punctele R. Moldova tarii, cea mai corupta fiind cea de la Otaci. Procuratura Generala a intentat un proces penal impotriva fostului administrator al zonei economice libere de la Taraclia, Piotr Parlikov. Dosarul a fost intentat in urma reviziei tematice privind legalitatea gestionarii zonei Tvardita, Taraclia in perioada 1997–2003, efectuata de catre Centru. La 26 martie curent, Procuratura Generala a intentat un dosar penal, in baza art. 335., al. 1, CP al R. Moldova (abuz de serviciu). Surse din cadrul serviciului de presa al PG ne–au declarat tot ce au stiut despre acest dosar: la moment, „se delimiteaza gradul de secret de stat pe care il prezinta acesta”.

La tema, cu siguranta, vom mai reveni.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *