Republica Moldova, parte a reţelei de trafic de cocaină din Columbia

Justiție

Procurorii DIICOT de la Bucureşti au destructurat o grupare formată din cetăţeni columbieni, români şi de alte naţionalităţi, specializată în traficul de cocaină, drogurile fiind aduse din America de Sud în România, ascunse în containere cu peşte congelat.

Surse oficiale de la Bucureşti au declarat că suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către ofiţeri de informaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi Serviciului de Informaţii Externe (SIE), care au beneficiat, la rândul lor, de asistenţa Millî İstihbarat Teşkilâtı (MIT), principalul serviciu de informaţii al Republicii Turcia, şi a altor servicii partenere din statele UE. Potrivit surselor citate, cocaina urma să fie distribuită, prin diferite reţele infracţionale, inclusiv subordonate Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), în statele Uniunii Europene, Ucraina, Republica Moldova şi ţările din Balcanii de Vest.

Nucleu columbian

Nucleul reţelei de crimă organizată se afla în Columbia, fiind reprezentat de către liderii cartelului de droguri Medellin, respectiv fraţii Miguel şi Victor Mejia Munera („Gemenii” sau „Los Mellizos”). Activitatea infracţională a fost desfăşurată în România de către inculpaţii Nadolu Constantin, zis „Paco”, şi Iosef Cătălin, zis „Jesi” şi „Carlitos”. Sub coordonarea lui Victor Manuel Porto Sanchez, aceştia asigurau preluarea în România a drogurilor de mare risc din America de Sud, coordonând şi faza incipientă de distribuire a cocainei către diferite reţele. Victor Manuel Porto Sanchez, zis „El Viejo”, de naţionalitate columbiană, este cercetat pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic internaţional de droguri de mare risc şi omor.

Conform surselor judiciare de la Bucureşti, inculpaţii au participat la organizarea transportării pe cale maritimă, pe ruta Ecuador (Guayaquil) – Spania (Algericas) – Italia (Gioia Tauro) – România (portul Constanţa – Agigea – Sud), a unor mari cantităţi de cocaină, disimulate în containere încărcate cu peşte congelat. Preluarea drogurilor era realizată sub forma importului legal de mărfuri, inculpaţii folosind în acest scop o societate comercială având sediul în comuna Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov, pentru importarea unor containere test, în scopul verificării reacţiei autorităţilor. După efectuarea testului, inculpaţii au realizat un transport efectiv de cocaină, pe ruta maritimă Ecuador – România, destinaţia finală a drogurilor fiind, în principal, statele din Europa de Vest.

La 5.12.2007, autorităţile ecuadoriene au capturat acest transport de 364 kg de cocaină, în valoare de 22 de milioane de euro, drogurile fiind disimulate în cutii cu peşte congelat. Intenţia inculpaţilor a fost aceea de a trafica, pe ruta America de Sud – România – Vestul Europei, cantitatea totală de 1,5 tone de cocaină, în valoare de 90 de milioane de euro. În această cauză au fost efectuate un număr de 7 percheziţii domiciliare în municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov. Acţiunea procurorilor DIICOT de monitorizare a membrilor grupării a fost realizată în mod coordonat şi în cooperare cu ofiţerii DEA a SUA şi cu autorităţile competente din Ecuador, Italia şi Spania.

Şoferii cocainei

Trei şoferi de TIR din România au ajuns şefi de reţele de trafic internaţional de droguri. Ultimul capturat este Constantin Nadolu, care, împreună cu Cătălin Iosef, nepotul iluzionistului Iosefini, intenţiona să treacă prin România peste două tone de cocaină, relatează mass-media de la Bucureşti. Arestarea, săptămâna trecută, a traficantului de cocaină Constantin Nadolu dezvăluie un tipar al românilor care au avansat în ierarhia reţelelor internaţionale, relatează mass-media de la Bucureşti. Foştii şoferi de TIR sunt cei mai eficienţi şi greu de depistat şefi de reţele de trafic internaţional de droguri. Ei au exerciţiul comerţului la negru cu blugi, cafea şi gumă de mestecat, spun ofiţerii antidrog. După 1990, unii şoferi de TIR s-au specializat în contrabanda cu cafea şi ţigări, iar apoi au trecut la trafic de droguri, ajungând, în scurt timp, capi de reţele internaţionale. Între cei mai cunoscuţi şefi de reţele din România, care au fost capturaţi în ultimii ani, sunt Emil Crivac, George Laurenţiu Dinu şi Constantin Nadolu.

Filiera kurdă

Emil Crivac, specializat în trafic de heroină pe ruta Turcia-Italia-Olanda, a fost arestat în 2004, când poliţiştii antidrog au descoperit 112 kilograme de heroină într-o rulotă care-i aparţinea. George Laurenţiu Dinu, zis Gore, specializat în trafic de heroină pe ruta Turcia-Germania-Franţa, a fost arestat în 2009 în dosarul furtului de arme de la o unitate militară din Ciorogârla. Gore lucra cu membrii importanţi ai structurilor PKK din România şi Republica Moldova, cu care ţinea legătura telefonic (acesta cunoscând bine limba turcă şi satisfăcător limba kurdă), după cum arată interceptările făcute de SRI, dezvăluite de mass-media de la Bucureşti. Ultimul, arestat de curând, este Constantin Nadolu, care urma să transporte din Ecuador în România peste două tone de cocaină. În acest ultim caz, arestările au început în Ecuador, în 2007, când a fost capturat un container cu 360 de kilograme de cocaină. Containerul aparţinea unei firme din România, fusese închiriat şi trimis în Ecuador de Nadolu pentru a importa peşte congelat.

Cocaină internaţională

În 2007, un poliţist antidrog din România a aflat că Nadolu a comandat peste două tone de cocaină şi a plătit primul transport. În baza protocoalelor de cooperare internaţională, informaţia a fost transmisă mai departe pentru ca transportul să fie supravegheat prin agenţi infiltraţi. Însă autorităţile ecuadoriene au decis să captureze containerul la sursă, să-i aresteze pe capii reţelei, astfel că atunci în România nu au ajuns probele directe care să ateste implicarea lui Nadolu. Probele au venit prin comisie rogatorie abia la începutul acestui an, când fostul şofer a fost arestat alături de translatorul şi colaboratorul său, Cătălin Iosef. „Beneficiarul final” al cocainei, respectiv omul din Spania care trebuia să plaseze drogurile pe piaţă, nu a fost arestat, deocamdată.

Infractor diplomat

Nadolu ar fi ajuns să-i cunoască pe membrii reţelelor de traficanţi din Ecuador şi Columbia prin Cătălin Iosef, care ar fi avut în principal rolul de translator. „Iosef a trăit în Mexic şi Nicaragua pe vremea când făcea parte din trupa de circ; vorbeşte bine spaniola, este un tip foarte deştept, educat. El ţinea legătura telefonică cu Manuel Porto Sanchez din Ecuador”, relatează sursele citate de cotidianul „România Liberă”. Se presupune că Nadolu şi Iosef s-au cunoscut în showroom-uri, ambii fiind pasionaţi de maşini. Nadolu are o viaţă mondenă intensă, concediile şi le face în Thailanda, Dubai, Turcia, în hoteluri de lux, nu lipseşte de la raliurile de Formula 1 şi merge des la vânătoare alături de VIP–uri.

Cocaină la Chişinău

Surse oficiale din cadrul Millî İstihbarat Teşkilâtı (MIT), principalul serviciu de informaţii al Republicii Turcia, au declarat, în exclusivitate pentru agenţia de presă KARADENIZ PRESS, că PKK foloseşte teritoriul Republicii Moldova pentru coordonarea unor acţiuni de anvergură în statele Uniunii Europene (UE) şi a Comunităţii Statelor Independente (CSI), acţiuni menite să asigure finanţarea activităţii structurilor PKK, implicate într-un sângeros război cu autorităţile de la Ankara. Sursele MIT citate au estimat la aproximativ 100-120 numărul de membri şi simpatizanţi activi ai PKK, aflaţi momentan pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea separatistă transnistreană. Totodată, sursele MIT citate au mai declarat că în Ucraina funcţionează una dintre cele mai extinse reţele de sprijin financiar şi logistic a PKK, în fosta republică sovietică având rezidenţă aproximativ 500-600 de membri şi simpatizanţi activi ai organizaţiei separatiste kurde. Surse din cadrul comunităţii cetăţenilor turci din Ucraina estimează că în această ţară se află, cu forme legale şi ilegale, aproximativ 19-20 de mii de cetăţeni ai Republicii Turcia sau originari din Republica Turcă a Ciprului de Nord, nerecunoscută diplomatic şi politic de comunitatea internaţională.

La rândul lor, surse oficiale din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, au declarat, în exclusivitate pentru agenţia de presă KARADENIZ PRESS, că SIS monitorizează permanent activităţile membrilor PKK pe teritoriul Republicii Moldova, la o serie de suspecţi fiindu-le interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Sursele oficiale din cadrul SIS au mai declarat că activitatea de monitorizare şi prevenire eficientă a activităţii PKK în Republica Moldova este grav afectată de către existenţa conflictului transnistrean şi imposibilitatea autorităţilor constituţionale de la Chişinău de a-şi exercita prerogativele legale în Transnistria şi sectorul de frontieră moldo-ucrainean, controlat de autorităţile secesioniste de la Tiraspol.

Divizia moldovenească a PKK

Potrivit surselor oficiale din cadrul MIT, citate anterior de agenţia de presă KARADENIZ PRESS, o serie de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt implicaţi în ample acţiuni criminale, menite să asigure finanţarea PKK, inclusiv traficul de droguri, inclusiv cocaina columbiană, către statele UE şi CSI. Astfel, cetăţeanul Republicii Moldova, Vasile R., din oraşul Cahul (situat în sudul Republicii Moldova), a fost identificat de MIT ca făcând parte dintr-o grupare PKK, specializată pe traficul de droguri şi de persoane din Turcia, statele CSI şi alte ţări asiatice, către UE, grupare care a asigurat, în anul 2010, un venit de aproximativ 6-7 milioane de euro pentru PKK. Conform surselor citate, cetăţeanul Republicii Moldova a fost implicat şi în acţiuni „comerciale” ale PKK din România, Italia şi Portugalia, acesta având şi cetăţenia lusitană.

Un alt caz documentat pe larg de Millî İstihbarat Teşkilâtı (MIT), este cel al cetăţeanului Republicii Moldova, Sergiu L., din oraşul Edineţ, care, pe parcursul anilor 2008-2010, împreună cu mai mulţi cunoscuţi membri ai PKK, au deschis o serie de firme în regiunea Padova din Italia, prin care au efectuat operaţiuni de spălare a fondurilor obţinute de structurile PKK din Italia şi Austria în urma traficului de persoane şi de droguri, inclusiv cocaină, acţiuni stopate în urma cooperării dintre autorităţile italiene şi cele de la Ankara.

Conform surselor MIT, un aspect important al racolării cetăţenilor Republicii Moldova de către PKK este cel al legitimării prezenţei unor membrii PKK în statele UE, unde mulţi cetăţeni din fosta republică sovietică şi-au legalizat statutul mult mai uşor faţă de membrii PKK, proveniţi din Turcia, Irak sau Siria. Astfel, potrivit datelor MIT, PKK a plătit până la 10 mii de euro unor femei din Republica Moldova, domiciliate în Italia, pentru ca acestea să accepte căsătorii de formă cu membri ai PKK. Sursele citate au dat exemplul Svetlanei M., originară din oraşul Comrat (UTA Găgăuzia), care a domiciliat câţiva ani în oraşele Adana şi Istanbul din Republica Turcia, unde a fost recrutată de PKK, şi care recruta femei din Republica Moldova şi Ucraina pentru astfel de acţiuni. Oficialii MIT au mai declarat că MIT a documentat mai multe cazuri de acest fel în Italia, existând însă suspiciuni întemeiate că această practică afectează şi comunităţile cetăţenilor moldoveni din Spania şi Portugalia.

România, bază a terorismului kurd

Reamintim că, anul trecut, doi cetăţeni turci, suspectaţi de apartenenţă la gruparea teroristă PKK, au fost reţinuţi de autorităţile române, fiind expulzaţi sub escortă militară. Conform Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), cei doi cetăţeni turci au fost ridicaţi din Bucureşti, după ce Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din Ministerul Administraţiei şi Internelor au furnizat date care conturează legăturile celor doi turci la gruparea PKK, inclusă pe lista organizaţiilor teroriste în Uniunea Europeană şi SUA. Unul dintre cetăţenii turci a solicitat ORI acordarea statutului de refugiat în România, însă i-a fost refuzat, fiind declarat indezirabil.

Operaţiune de anvergură

Ofiţerii din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) – Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti, în baza informaţiilor furnizate de către Serviciul Român de Informaţii(SRI) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI), au desfăşurat, în luna august 2010, în Bucureşti, mai multe acţiuni pentru depistarea străinilor cu şedere ilegală. Ofiţerii specializaţi din cadrul Serviciului Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti au fost sesizaţi de lucrătorii SRI, cu privire la existenţa unor informaţii conform cărora pe teritoriul României se află un cetăţean turc suspectat că face parte dintr-o organizaţie teroristă. La data de 25.08.2010 s-a declanşat în Bucureşti o acţiune specifică, ocazie cu care a fost identificat şi reţinut cetăţeanul turc C. S., în vârstă de 28 de ani. Cel în cauză solicitase ORI, acordarea statutului de refugiat în România şi, după derularea procedurilor specifice, conform hotărârii instanţei competente, cererea i-a fost respinsă şi acesta trebuia să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile. Prin sentinţa autorităţilor competente, cetăţeanul turc C.S. a fost declarat indezirabil pe o perioadă de 15 ani pentru raţiuni de securitate naţională. Totodată, s-a dispus şi luarea în custodie publică a străinului care a fost cazat la Centrul de cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică-Otopeni, până la data punerii în executare a hotărârii instanţei.

De asemenea, în baza informaţiilor furnizate de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI), poliţiştii Oficiului Român pentru Imigrări(ORI) – Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti au desfăşurat, în data de 18 august 2010, în zona Gara de Nord, o acţiune în urma căreia a fost depistat cetăţeanul turc G. E., care a intrat ilegal în România la sfârşitul lunii iunie 2010 şi care intenţiona să treacă fraudulos frontiera de stat pentru a ajunge în Germania.

Organele abilitate au dispus luarea în custodie publică a străinului, în consecinţă, poliţiştii ORI l-au escortat la Centrul de Cazare a Străinilor luaţi în Custodie Publică – Otopeni, în vederea îndepărtării de pe teritoriul României, conform art. 88, alin. 7 din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

Raport îngrijorător

Conform raportului de activitate al MIT, vizând anul 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi organizaţiile afiliate continuă să obţină o importantă finanţare prin intermediul unor asociaţii şi firme care activează în România, relatează surse oficiale MIT în exclusivitate pentru agenţia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat, structurile PKK obţin un venit important datorită implicării în comerţul cu arme, droguri şi trafic de persoane pe teritoriul României, ţară care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit şi pieţe de desfacere pentru organizaţiile teroriste kurde. Alături de România, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia şi Republica Kosovo. MIT consideră că organizaţia PKK a schimbat tactica de operare în statele membre ale UE, preferând să-şi legalizeze afacerile, precum şi să-şi intensifice operaţiunile de spionaj şi sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizaţiilor culturale sau destinate apărării drepturilor omului din diferite state. În capitolul destinat României, raportul MIT consideră că activitatea PKK pune în pericol comunitatea turco-tătară din România, subliniind buna colaborare dintre MIT şi serviciile de informaţii de la Bucureşti.

Raportul mai prezintă dovezi ale implicării PKK în traficul cu arme, droguri, marfă contrafăcută şi de persoane, subliniind că PKK şi-a extins în mod semnificativ aria de activitate din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), şi anume Ucraina, Federaţia Rusă, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan.

Terorist reţinut

Un important membru al organizaţiei Kongra Gel (un alt nume al PKK – n.r.) a fost reţinut anterior de autorităţile române în timp ce încerca să treacă ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns într-un TIR înmatriculat în Germania şi condus de un etnic kurd. Cetăţeanul turc de etnie kurdă, Cealan Huseyin, în vârstă de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul României, fiind suspectat de săvârşirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la Bucureşti. Acesta este considerat drept terorist în Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informaţii externe a PKK, fiind implicat în mai multe acţiuni teroriste îndreptate împotriva obiectivelor turceşti din UE şi unor organizaţii din importanta diasporă kurdă, care se opun PKK. „Cel în cauză solicitase acordarea statutului de refugiat în ţara noastră şi, după derularea procedurilor specifice, conform unei hotărâri a instanţei, acesta trebuia să părăsească teritoriul României până la data de 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenţa la organizaţii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrâns de ofiţeri din cadrul IGPF şi DGIPI au monitorizat pas cu pas acţiunile cetăţeanului turc, în vederea stabilirii intenţiilor acestuia şi luării măsurilor legale. Din verificările efectuate, s-a stabilit că, în cursul lunii iunie 2009, acesta intenţiona să plece spre frontiera de vest a ţării, unde, cu sprijinul unor conaţionali ai săi, intenţiona să treacă fraudulos frontiera în Ungaria. În acest sens, cetăţeanul turc a plătit unui conaţional suma de 2 000 de dolari, urmând să fie îmbarcat într-un TIR, pentru a ieşi ilegal din România”, se arată într-un comunicat remis presei de către Poliţia de Frontieră, şi preluat de mass-media de la Bucureşti. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intenţiona să ajungă în Austria sau Germania, state unde există importante structuri ale organizaţiei teroriste kurde.

Moştenire sumbră

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, în anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o mişcare separatistă, cu o doctrină marxist-leninistă, care viza crearea unui stat kurd comunist în sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informaţii al URSS. Gruparea, compusă în principal din turci de etnie kurdă, a demarat, începând cu anul 1984, acţiuni sângeroase de gherilă, precum şi atentate, soldate cu zeci de mii de morţi. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului şi părţi din Iran şi Siria. La sfârşitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) şi a anunţat că va opera doar acţiuni paşnice, înţelegând prin aceasta să desfăşoare atacuri în „legitimă apărare” pe teritoriul Turciei, inclusiv împotriva ţintelor civile. Organizaţia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei şi regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria şi Iranul colaborează cu autorităţile turce împotriva KGK, însă organizaţia are mai multe filiere în Europa care se ocupă cu colectarea de fonduri şi cu propaganda politică în cadrul diasporei kurde. O astfel de filieră era coordonată în România de către Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucureşti subliniind că acesta colecta, pe căi ilegale, fonduri pentru organizaţie. Cealan Huseyin se află pe teritoriul României din anul 2006, când a solicitat autorităţilor române acordarea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsă, iar în noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul României. Au urmat alte două cereri de azil politic depuse în România, toate fiind respinse. Ultima sentinţă, irevocabilă în acest sens, a fost pronunţată la data de 26 martie 2009, de către Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *