Vlad Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc (n. 1 ianuarie 1966, Pitușca, raionul Călărași), cunoscut mai mult ca Vlad Plahotniuc, este un politician, om de afaceri și oligarh din Republica Moldova, prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova între 30 decembrie2010 și 15 februarie 2013 și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două termene: decembrie 2010 – octombrie 2013 și decembrie 2014 – 30 iulie 2015. Este unul dintre cei mai bogați și mai influenți oameni din Republica Moldova.

Este cunoscut și ca Vlad Ulinici (după numele de fată al mamei sale), figurând oficial o vreme în România sub această identitate.

Biografie

Vladimir Plahotniuc s-a născut pe 1 ianuarie 1966, în satul Pitușca din raionul Călărași, RSS Moldovenească, URSS. După cum afirma într-un interviu, a fost educat mai mult sub influența părinților și a bunicilor săi.] A învățat la școala medie din satul Grozești, raionul Nisporeni până în 1983, când a absolvit cu diplomă această instituție. În 1991 a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova cu diploma de inginer la specialitatea: Tehnologia Industriei Alimentare. În 2002 a obținut titlul de Master în Business și Administrare la aceeași universitate. În 2006 a devenit licențiat în drept, profilul Jurisprudență, specialitatea drept, la Universitatea de Studii Europene din Moldova.

Cariera profesională

În perioada 1991–1993 a ocupat poziția de specialist la «Centrul pentru prevenirea și reabilitarea victimelor minore „Minor”», afiliat Primăriei municipiului Chișinău. A îndeplint funcția de economist la „Euro Est Hundel” Ltd Moldova, apoi a lucrat la „Voyage” Ltd Moldova. În intervalul anilor 1995-1998 a fondat Grupul Financiar Moldo-American „Angels”, pe care l-a condus până în 2001. Între 2001-2010 a îndeplint funcția de director comercial, iar mai apoi director general al „Petrom Moldova” SA, ocupându-se cu importul și distribuția petrolului. Din 2005 a ocupat funcția de vicepreședinte al Consiliului de Administrare al Băncii Comerciale Victoriabank, una dintre cele mai importante bănci din Republica Moldova, după care în 2006 a devenit președinte al acesteia, funcție pe care a deținut-o până în ianuarie 2011.

Activitatea politică

În seara zilei de 19 noiembrie 2010, în cadrul ședinței biroului politic al Partidului Democrat din Moldova s-a luat decizia ca Vladimir Plahotniuc să fie candidatul la funcția de deputat cu numărul 2 pe lista acestui partid. În consecință, acesta și-a transmis afacerile în administrarea managerilor, pentru a se ocupa nestingherit de politică.[ La 30 decembrie 2010, în cadrul ședinței Consiliului Național Politic al PDM, s-a decis numirea lui Vlad Plahotniuc în funcția de vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova. În aceeași zi a fost ales prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova. La sfârșitul lui octombrie 2013 a renunțat la mandatul de deputat, declarând că se va dedica intens activității în partid.

La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a fost ales din nou în funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

La 30 iulie 2015, imediat după votarea Guvernului Streleț și-a depus mandatul de deputat.

Pe 15 octombrie 2015, în ziua lipsirii de imunitate parlamentară a lui Vlad Filat și arestarea acestuia, Vlad Plahotniuc anunța printr-o postare pe Facebook că se autosuspendă din funcția de prim-vicepreședinte al PDM, dar și de cea de membru de partid, până la clarificarea anchetei în cazul BEM, după cum afirma el: pentru a nu se face insinuări că ar influența ancheta și a nu afecta imaginea PDM.

Pe 21 decembrie 2015 Vlad Plahotniuc și-a anunțat revenirea în politică și în Partidul Democrat, la fel printr-o postare pe Facebook, publicată la ora 3 noaptea. El declara atunci că va „participa în mod direct la formarea majorității parlamentare care să asigure o guvernare stabilă și care sper să reușească să cumuleze inclusiv voturile necesare pentru alegerea președintelui țării în luna martie, anul viitor”.La câteva ore după asta, în dimineața zilei de 21 decembrie, un grup de 14 deputați comuniști au anunțat că părăsesc fracțiunea Partidului Comuniștilor și că vor forma propria platformă parlamentară: Platforma Social Democrată Pentru Moldova. PDM și grupul de ex-comuniști începuseră să poarte discuții privind formarea unei majorități parlamentare, iar Vlad Plahotniuc afirma atunci că susține ideea de a fi creată o platformă social-democrată majoritară în Parlament.

Pe 13 ianuarie 2016 majoritatea parlamentară nou-formată l-a înaintat pe Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru, însă, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins candidatura lui cu motivația că „există suspiciuni rezonabile că domnul Vladimir Plahotniuc nu întrunește criteririle de integritate necesare desemnării sale în funcția de prim-ministru, având în vedere și faptul că prin Hotărârea nr. 5 din 15.02.2013 a Parlamentului Republicii Moldova, publicată în Monitorul Oficial pe data de 22.02.2013, domnului Vladimir Plahotniuc i s-a exprimat vot de neîncredere, în calitatea sa de prim-vicepreședinte al Parlamentului, aducându-i-se acuzații de implicare în activități ilegale care vin să prejudicieze imaginea Parlamentului și a Republicii Moldova”.

Vladimir Plahotniuc este un om de afaceri care a gestionat firme din domeniul petrolier, financiar-bancar, hotelier, mediatic și imobiliar.

Vladimir Plahotniuc este cunoscut ca președinte al Fundației Edelweiss, care este implicată în susținerea diverselor proiecte sociale în Republica Moldova.

Controverse

Vladimir Plahotniuc a îndeplinit, până în ianuarie 2011, funcția de președinte al „Victoriabank”, una dintre cele mai importante bănci din Republica Moldova. În august 2010 averea lui Plahotniuc era cotată la 300 de milioane de dolari, conform unui top publicat de revista ucraineană de business „Delo”.Banii i-au venit atât de la „Victoriabank”, cât și de la compania „Petrom Moldova”, unde figura ca vicepreședinte al Consiliului de Administrație.

Deși nu apare în actele firmelor, presa de la Chișinău a vehiculat de mai multe ori că Plahotniuc ar deține cel mai luxos hotel din Moldova, „Nobil”. Tot lui Plahotniuc este proprietarul hotelului „Codru” din Chișinău, companiei de asigurări „ASITO”, clubului de noapte „Drive” și companiei de pază particulară „Argus–S”. De asemenea, Vlad Plahotniuc este proprietarul a mai multor radiodifuzori din Republica Moldova (cinci din ei cu acoperire națională), dintre care patru canale de televiziune: Publika TV, Prime TV, 2 Plus și Canal 3; și trei posturi de radio: Publika FM, Maestro FM și MUZ FM (fostul Prime FM).

În anii 2004-2007 Plahotniuc a fost partener neoficial cu Viorel si Victor Țopa, cu ajutorul cărora a preluat controlul asupra băncii Victoriabank și a postului Prime TV.

În primăvara anului 2008, Plahotniuc ajunsese să fie poreclit „Abramovici de Moldova”, iar dupa demisia lui Vasile Tarlev a fost aproape de a ajunge prim-ministru.

În mass-media s-a scris despre faptul că Plahotniuc ar fi finanțat, pe rând, Partidul Comuniștilor, până în 2009, și Partidul Democrat, din 2010.

În 2010, fostul consilier cu misiuni speciale al ex-președintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, politicianul și omul de afaceri Sergiu Mocanu l-a acuzat pe Vlad Plahotniuc că de fapt a cumpărat Partidul Democrat din Moldova în anul 2009, iar în 2013 și Vlad Filat era să declare că Plahotniuc ”și-a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să-și cumpere o țară”.

Pentru relațiile sale cu familia fostului președinte comunist, Vladimir Voronin, Vlad Plahotniuc a fost supranumit „cardinalul din umbră” al familiei Voronin.

În septembrie 2010, Victor Țopa, împreună cu un alt om de afaceri, Viorel Țopa, au adresat un memoriu mai multor instituții naționale și internaționale, de stat și publice prin care îl acuzau de atacurile raider din iulie – august 2011 asupra a 4 bănci și a companiei ASITO – pe Vlad Plahotniuc. După ce cei doi au fost condamnați la 10 și 8 ani de închisoare, respectiv, ei l-au acuzat Vlad Plahotniuc de fabricarea dosarelor, declarând că acestea reprezintă o răfuială politică.[86]

La începutul lui 2011, la scurt timp după alegerea sa în Parlament, ziarul Adevărul a descoperit că Plahotniuc deține și cetățenie română, fiind înregistrat sub numele de Vlad Ulinici. El a explicat că a făcut aceasta pentru a-și proteja copiii, dorind să evite ca ei să fie discriminați pe perioada studiilor din România. El a anunțat ulterior că a cerut ca și în actele românești numele său să devină tot Plahotniuc.

Vlad Plahotniuc a fost vizat de o anchetă a autorităților din România, pentru utilizarea unei identități false. Asta după ce în perioada noiembrie 2009 – mai 2011, liderul Partidului Democrat a folosit pe teritoriul Republicii Moldova – numele Vladimir Plahotniuc, iar pe teritoriul României – numele Vlad Ulinici și Vladimir Ulinici. După ce au investigat cauza, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de articolul 293 din Codul Penal al României – falsul privind identitatea, responsabilii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea au remis dosarul intentat pe numele lui Plahotniuc procurorilor Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de la București. După câteva luni de cercetări, procurorul care s-a ocupat de acest caz a clasat dosarul pe motiv că infracțiunea cu pricina, ce se pedepsește penal în România, nu este prevăzută în legislația penală a Republicii Moldova.

În 2012 s-a aflat că Plahotniuc ar fi fost monitorizat de Interpol, pentru presupuse activități de „asociere la grupuri criminale, crimă organizată și spălare de bani”.

Este catalogat drept oligarh, fiind acuzat de implicarea în mai multe infracțiuni. Lui Plahotniuc i se aduc și învinuiri de trafic de influență asupra întregii clase politice moldovenești,considerânsu-se vinovat de criza politică din Republica Moldova, stagnarea dezvoltării economice, a reformelor în justiție, a integrării europene etc. În particular, acesta a fost poreclit „păpușarul”. 

La începutul lui iunie 2015, la vila lui Plahotniuc din Sciez, Franța, ex-deputatul comunist Grigore Petrenco împreună cu un grup de persoane a protestat cu bannere și slogane cu genericul „Plahotniuc, întoarce miliardul înapoi!”, în legătură cu jaful din sistemul bancar din Moldova.

La 24 iulie 2015, după ce a avut loc majorarea tarifelor la energie electrică și gazul natural, în fața casei din Chișinău a lui Vlad Plahotniuc a început o acțiune de protest, manifestanții amenajându-și corturi și rămânând acolo timp de o săptămână, până la 1 iulie, când au fost evacuați și dispersați cu forța, conform unui mandat al executorului judecătoresc.

În cadrul protestelor de amploare de la Chișinău începute în septembrie 2015, pe 5 octombrie 2015 a fost pichetat și Global Buisness Center, sediul firmelor gestionate de Vlad Plahotniuc.  În ianuarie 2016 mulțimea a manifestat și contra candidaturii lui Plahotniuc la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, dar și contra învestirii unui guvern condus de democratul Pavel Filip, pe motiv că acesta ar fi din cercul lui Plahotniuc.

Distincții și decorații

Pe 24 iulie 2014 Vlad Plahotniuc a fost decorat cu „Ordinul Republicii” de către Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, „pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu Uniunea Europeană