Sorin Ovidiu Vântu

Sorin Ovidiu Vîntu (n. 23 noiembrie 1955, Roman) este un om de afaceri cunoscut publicului ca proprietar al trustului media Realitatea-Cațavencu și prin scandalul FNI. Revista Capital l-a poziționat pe locul 3 în topul celor mai bogați oameni din România din anul 2008, cu o avere estimată la 800 milioane euro.

Alte interese ale omului de afaceri sunt neclare, acesta preferând să își conducă afacerile prin interpuși, cu ajutorul off-shore-urilor aflate în Cipru și a unor oameni de afaceri din Republica Moldova (cel mai frecvent fiind cetățeanul moldoveano-american Vitalie Dobândă). Printre acestea se numără Petrom și câteva agenții de turism.

De asemenea, presa a scris în repetate rânduri că ar deține compania de brokeraj GM Invest, deși nu există informații oficiale în acest sens. Sorin Ovidiu Vântu a afirmat, în repetate rânduri, că este speculant financiar, fără a se preocupa de alte tipuri de business-uri. Unul dintre ele, cel de media, a fost însă obligat să și-l asume după ce negase că deține Realitatea TV în repetate rânduri.

SOV a deținut și Banca Română de Scont (BRS) și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).

Sorin Ovidiu Vântu a deținut multă vreme 15% din Omniasig, una dintre cele mai mari companii de asigurări din România. Vântu a devenit acționar la Omniasig încă de la început, când Bancorex a preluat o societate de asigurări, Mondragon, în 1994, pentru a construi o companie de asigurări și a ieșit din companie în 2002, când acțiunile sale au fost preluate de fondul de investiții israelian TBIH și Constantin Toma, directorul general de atunci al companiei, în funcție și astăzi (septembrie 2010).

Despre compania Delta Asigurări s-a spus că a fost deținută și aceasta de SOV.

FNI

Vântu a devenit cunoscut publicului român odată cu prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI), un fond fără o bază solidă de experți și investiții, în care între 200 și 300 de mii de români își depuseseră economiile, atrași de șansele mari de câștig. Fondul Național de Investiții s-a dovedit a avea o structură de tip piramidal (Ponzi), la câtăva vreme după apariție. Profitul primilor depunători, în ordine cronologică, era asigurat nu de randamentul plasamentelor din Fond, ci de banii depuși de următorii depunători. Cu puțin înainte de prăbușire, în anul 2000, Sorin Ovidiu Vântu a retras din Fond mari sume de bani și i-a vândut compania care administra Fondul, Gelsor, Ioanei Maria Vlas, care a devenit ulterior răspunzătoare de prăbușirea FNI. După 5 ani de procese, Vântu a fost condamnat la 3 ani cu suspendare, dar faptele au fost prescrise. Ioana Maria Vlas, președinta FNI pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008. Pe data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de închisoare în dosarul FNI, fiind pusă în libertate, pe 20 octombrie 2010, printr-o hotărâre definitivă a tribunalului Prahova.

Colaborare cu fosta Securitate

În timp ce executa la penitenciarul Bacău o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru delapidare, Sorin Ovidiu Vântu se pare că a semnat un angajament de informator cu fosta Securitate în 1983, cu numele conspirativ „Nuș”, dosarul figurând ca închis în 1988..

Controverse

Pe 9 septembrie 2010, Sorin Ovidiu Vântu a primit ordonanță de reținere pentru 24 de ore. În data de 10 septembrie 2010, la scurt timp după ce fusese reținut pentru 24h, Sorin Ovidiu Vântu a fost arestat preventiv pentru 29 de zile. El este acuzat de către procurori că ar fi ajutat cu bani infractorul Nicolae Popa (favorizarea infractorului). Vântu a fost eliberat din arest o săptămână mai târziu în urma unei contestații depuse de avocații săi pentru vicii de procedură. 2 din cele 3 judecătoare din completul de judecată de la Curtea de Apel au aprobat acest recurs.

Pe 20 aprilie 2011 a fost reținut 24 de ore pentru acuzația de șantaj.

Pe 21 iunie 2012, Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat definitiv de judecătorii Curții de Apel București la un an de închisoare în dosarul în care a fost acuzat de șantaj la partenerul său de afaceri, Sebastian Ghiță.

Pe 24 ianuarie 2014, Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat definitiv de ICCJ la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbușirea FNI.

Pe 14 iulie 2014, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Tribunalul București la 6 ani și 2 luni de închisoare cu executare în dosarul Petromservice, sentința nefiind definitivă.

Pe 9 februarie 2015 a fost condamnat, de Tribunalul București, la șase ani și 4 luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Național de Investiții (FNI), decizia nefiind definitivă.