Nicolae Timofti

Președinte al Republicii Moldova

Nicolae Timofti (n. 22 decembrie 1948, Ciutulești, Florești, RSS Moldovenească, URSS) este un jurist și politician din Republica Moldova, care este al 4-lea și actualul președinte al Republicii Moldova. A fost ales de Parlament la 16 martie2012] și a depus jurământul de credință la 23 martie 2012.[5] În momentul alegerii în funcția de președinte al Republicii Moldova, Timofti era Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

 Părinții săi sunt originari din raionul Cantemir. Tatăl, Vasile Timofti, originar din satul Gotești, iar mama, Elena Timofti (până la căsătorie Bujac), originară din satul Ciobalaccia.

Bunicul său, Tudor Timofti, în 1940, sub amenințarea de a fi omorât de “noua putere”, a fost forțat să se retragă în minele Donbasului. A revenit în Moldova în 1946, dar fără dreptul de întoarcere la locurile natale. Se stabilește cu traiul, împreună cu familia, în satul Ciutulești, unde la 22 decembrie 1948 se naște Nicolae Timofti.

La începutul anului 1949, toată familia Timofti se mută în orașul Florești.

La 6 iulie 1949, bunicul Tudor Timofti, cu soția și patru copii, sunt deportați în regiunea Amur, unde Tudor Timofti a decedat în 1953.

În familia Elenei și a lui Vasile Timofti au crescut cinci copii.

După studiile medii școlare din orașul Florești, din 1964 până în 1965 a fost funcționar al departamentului ce era răspunzător de starea drumurilor din Raionul Florești. Apoi până în 1967 a lucrat ca pădurar. Nicolae Timofti a urmat Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în perioada (1967-1972). După universitate a fost recrutat în armată timp de 2 ani (1972-1974), în Germania de Est unde a obținut gradul de locotenent major.

Viață personală

Soția sa, Margareta Timofti, este șefa Direcției activitate cu publicul la Biblioteca națională pentru copii “Ion Creangă”. Are trei fii:

Alexei (n. 1977) a terminat facultatea de științe juridice. E căsătorit și lucrează ca avocat având propriul său birou. Nicolae (n. 1980), cunoscut ca Nicu, lucrează ca prezentator de știri sportive și comentator sportiv la postul Prime TV (iar anterior prezentator de știri din sport la Pro TV Chișinău). Ștefan (n. 1989) este pasionat de fotbal jucând la clubul Olhionia.

Cariera

După serviciul militar, în anii 1974-1976, a lucrat în calitate de consultant superior la Ministerul Justiției al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. La 11 aprilie 1976 este ales judecător în fostul raion Frunze al orașului Chișinău, de unde, la 10 aprilie 1980, este transferat ca judecător la Judecătoria Supremă. În 1987, Timofti l-a judecat pe disidentul Gheorghe David.

În iunie 1990 este ales vicepreședinte al Judecătoriei Supreme – președinte al Colegiului Penal, reprezentant al colegiului judecătoresc.

După reformarea sistemului judecătoresc, în 1996, este numit președinte al Curții de Apel și destituit din această funcție în decembrie 2001.

Din 1996 și până în prezent este președinte al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova.

A participat la elaborarea proiectelor de lege care au stat la baza noului sistem judecătoresc și la promovarea reformei de drept și a celei judecătorești.

În octombrie 1996 a fost decorat cu ordinul “Gloria Muncii” și în decembrie 1998 i-a fost conferit titlul de “Om emerit”.

Din 1996 până în 2001 a activat ca reprezentant al Curții de Apel din Chișinău, reprezentant al Asociației Judecătorilor, membru al consiliului magistraturii din RM.

Între 1995 – 2000 și 2005 – 2009 a fost membru al consiliului Curții. În 2005 a fost desemnat din nou, ca judecător al Curții Supreme de Justiție.

În 2009 a fost ales din nou, ca membru al Consiliului Magistraturii, fără dreptul de a contopi acest post cu activitatea de judecător, iar în martie 2011 a fost Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. I-au fost acordate distincții pentru meritele sale deosebite pentru activitatea sa de judecător.

Președinte

Pentru ieșirea din impasul politic, în care se afla Republica Moldova mai bine de 2 ani și jumătate, a fost luată decizia de a vota un candidat apartinic la funcția de șef al statului. Această idee a luat viață atunci când 3 membri ai Partidului Comunist în frunte cu Igor Dodon au părăsit PCRM și au creat propriul partid numit „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM). Așa cum Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) totaliza doar 58 de mandate iar pentru alegerea președintelui era nevoie de 61 voturi, noul partid PSRM cu cei trei membri parlamentari puteau juca un rol decisiv în soarta țării. Președintele PSRM, Igor Dodon, a acceptat să participe la alegerea șefului statului cu condiția că candidatul trebuie să nu reprezinte interesele niciunui partid din parlament. Din multitudinea de candidați propuși care uneori nu găseau nici măcar susținerea întregii Alianțe, judecătorul Nicolae Timofti, a fost acea soluție de compromis care a împăcat toate părțile.

Pe data de 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în funcția de președinte cu toate cele 62 voturi disponibile, încă un vot de la deputatul neafiliat Mihai Godea (fost membru PLDM). Partidul Comunist a refuzat să participe la vot. Potrivit Art 80 din Constituția Republicii Moldova, „Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.”

La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la modificarea și completarea Legii 100 privind actele de stare civilă; ca urmare a acestei legi, cetățenii Republicii Moldova pot să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică români.

Critici

În aprilie 2013 s-a aflat, și Nicolae Timofti a recunoscut, că, el a fost judecătorul care în anul 1987 l-a găsit vinovat pe disidentul pro-român Gheorghe David de „propagandă sistematică, în scris și oral, a ideilor cu caracter naționalist, urmărind scopul de a provoca dușmănie națională față de persoanele de naționalitate rusă, de a discredita politica națională leninistă a PCUS”, că ar fi „răspândit născociri vădit false care compromit orânduirea sovietică” și l-a trimis la tratament psihiatric forțat. Într-o scrisoare deschisă, pe 16 aprilie 2013, Nicolae Timofti a spus „că regretă că a fost pus în situația să aplice o lege inumană și a explicat faptul că, în calitate de judecător, era obligat să aplice legea, în materialul probatoriu instrumentat de procuratura RSSM figurând o expertiză medicală semnată de un consiliu de medici, iar apărarea nu a prezentat probe ce ar fi combătut concluziile procurorilor” și și-a cerut iertare de la rudele acelui om. În scrisoare Nicolae Timofti mai spune că, consideră că și-a reparat „acea eroare judiciară parțial” când și-a revizuit decizia în anul 1988 și a decis scoaterea de sub tratament psihiatric forțat a lui Gheorghe David.

Totodată, Timofti a afirmat atunci că „instituția prezidențială a devenit obiectul unei campanii de denigrare din cauza poziției șefului statului cu privire la retragerea trupelor rusești din regiunea transnistreană, statutul limbii române și parcursul european al Republicii Moldova”.

Atunci, liderul PL, Mihai Ghimpu, a cerut demisia lui Nicolae Timofti pentru această faptă: „Un președinte care a băgat un tânăr la casa de nebuni pentru adevăr nu poate rămâne în funcție”.

El a mai fost criticat și pentru înmânarea unui număr mare de distincții de stat, printre beneficiarii acestora numărându-se mulți funcționari și demnitari de stat, persoane controversate, sau ale căror merite nu ar fi justificate.