Unul din medicii supravegheaţi, traumatologul Nicolae Curcă, afirmă că instalaţia video ar fi fost pusă acum opt luni, când administraţia spitalului a tras cabluri pentru internet, deşi până acum încă nu au fost intalate calculatoare.  Medicii îl suspectează pe conducătorul instituţiei cu care se află în conflict, pentru că s-ar fi opus anterior închiderii secţiei de traumatologie. Nicolae Curcă: „Orice om ar fi fost şocat să afle că este ilegal supravegheat. Biroul în care eu lucrez împreună cu colegul meu dl Romaşco, este ca a doua casă. Aici noi ne aflăm zilnic, aici noi ne odihnim când avem posibilitate, ne dezbrăcam, ne spălâm. În biroul acesta noi discutăm cu părinţii despre sănătatea copiilor lor, ceea ce, de fapt, constituie o taină şi atunci când se află că cineva te supraveghează este neplăcut nu numai medicului.  Această cameră video era conectată la internet şi putea să ne supravghere orice persoană ,de oriunde. S-a făcut public niste lucruri din viaţa noastra profesională şi personală şi aceasta vine în contradicţie cu legislaţia naţională”.

Cablurile de la camera video duceau întro încăpere, acces la care, potrivit lucrătorilor spitalului, ar fi avut doar medicul şef al instituţiei. Cu toate acestea, medicul şef, Nicolae Starciuc, neagă că şi-ar fi supravegheat astfel subalternii. El spune că nu ştie cine putea să instaleze camere ascunse şi că aşa ceva este inadmisibil,  însă, cu toate acestea, nu a dispus o cercetare internă pentru a stabili cine se face vinovat de atentare la intimitatea subalternilor săi.

Nicolae Starciuc: „Nu este normal cine a pus şi a făcut acest lucru , eu nu pot să vă spun, dar situaţia asta nu este normală şi nu este acceptabilă”. 

Adrian Jovmir
Adrian Jovmir

Medicii indignaţi că sunt supragheaţi fără voia lor au chemat Poliţia, care,  la rândul ei, a demarat o anchetă. Primele cercetări arată că aparatajul de supravheghere video din biroul medicilor a fost instalat în mod ilegal, ne-a declarat purtărorul de cuvânt al Comisariatului de Poliţie, Adrian Jovmir: „Acea persoană care a instalat camerele ar fi făcut-o ilegal, deoarce au fost instalate fără ca persoanele care activau în acel birou să fie informate. În cadrul investigaţiilor se va stabili cu exactitate cine a instalat acele camere, cu ce scop…”   

Reprezentanţii Centrului naţional privind protecţia datelor personale spun  că monitorizarea video sau audio şi colectarea datelor despre anumite persoane se poate face doar cu acordul acestora sau în cazul în care există decizia unei instanţe de judecată. Olesea Chilaru, jurist la Centrul naţional privind protecţia datelor personale, spune că orice persoană dispune de imaginea sa şi de utilizarea acesteia în virtutea unui drept absolut, care îi permite să se opună fixării, reproducerii şi difuzării acesteia fără permisiunea sa: „Dacă nu se anunţă, este o încălcare a drepturilor persoanei la viaţa privată, la intimitatea persoanei. Centru a avut asemenea cazuri , au fost instalate camere la domiciliul unei persoane, cazul a fost transmis Procuraturii Generale …”

Republica Moldova a fost condamnată în anul 2009, de CEDO pentru faptul că legislaţia moldovenească nu acordă o protecţie adecvată împotriva abuzului puterii de stat în domeniul interceptării convorbirilor telefonice. Republicii Moldova i s-a cerut să modifice legislaţia, astfel încât să asigure dreptul la viaţa privată a persoanei, în special, confidenţialitatea convorbirilor telefonice şi secretul corespondenţei.