Magistrați cu probleme de integritate și decizii controversate vor la funcții de conducere la Judecătoria Chișinău

Justiție

Odată cu reorganizarea sistemului judecătoresc, mai mulți magistrați – unii cu probleme de integritate – s-au lansat în cursa pentru funcții de conducere în noile instituții. Bunăoară, Oleg Melniciuc, actualul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, a solicitat promovarea în postul de președinte sau vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Și magistrații Ion Țurcan, de la Judecătoria sectorului Centru, sau Ghenadie Pavliuc, de la Judecătoria sectorului Buiucani, își doresc funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe. Între timp, Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost propus șefului statului, fără organizarea vreunui concurs, pentru funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău, prin transfer de la Judecătoria Anenii Noi.

După ce acum câteva luni Parlamentul a adoptat Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, la 1 ianuarie 2017 își vor începe activitatea 15 instanțe noi. În septembrie, membrii CSM au aprobat, pentru anul 2017, efectivul-limită de 1.888 de unităţi de personal al judecătoriilor, inclusiv 353 posturi de magistrat. Astfel, în timp ce unii judecători pleacă din sistem, alții încearcă să obțină locuri cât mai bune. Printr-o hotărâre din septembrie a CSM, magistraților de la judecătoriile în cadrul cărora numărul posturilor au fost micșorate li s-a propus să depună cereri privind transferul în funcția de judecător în cadrul altor instanțe de același nivel, luându-se în considerație lista posturilor vacante. „În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţământul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească, iar în cazul în care refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie”, potrivit hotărârii.

Membru al CSM, transferat fără concurs

Dorel Musteață, membru al CSM. Foto: CIJM

Dorel Musteață, membru al CSM, a cerut să fie transferat de la Judecătoria Anenii Noi la Judecătoria Chișinău. În lipsa unui concurs, colegii săi au acceptat la 29 septembrie solicitarea și au înaintat candidatura șefului statului. „CSM trebuie să suplinească vacanțele în instanțele judecătorești unde volumul de muncă al judecătorilor este mare, dar nu înainte de evaluarea volumului de muncă al judecătorilor. Numirile trebuie să fie făcute în baza unui concurs public, anunțat din timp, exact practica CSM care a fost până acum. Totuși, se pare că numirile judecătorilor la ședința CSM din 29 septembrie 2016 au fost făcute în afara oricărui concurs anunțat. În textul hotărârii CSM lipsește vreo referință la acest aspect important”, a remarcat Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice.

Victor Micu, preşedintele CSM, susţine însă că legea a fost respectată în acest caz. „În cazul lui Musteață totul s-a făcut conform legii. Potrivit Legii privind optimizarea instanţelor judecătoreşti, procedura de transfer este descrisă foarte clar şi nu este necesar concurs. În lege este scris că se stabilesc posturi de judecători într-o anumită judecătorie în funcţie de sarcină, de încărcătură. Noi am studiat și am concluzionat că la Judecătoria Anenii Noi care de la 1 ianuarie trebuia să fie comasată cu Judecătoria Bender nu trebuie atâtea posturi, ci mai puține. Respectiv se reduc posturi de judecător, nu persoane. S-au făcut transferuri, s-a transferat anume postul de judecător și asta trebuie s-o facă CSM. Nu trebuie să fie concurs. Așa este scris în lege. De la Anenii Noi doar Dorel Musteață a vrut să fie transferat la Chișinău. El nu are nicio vină că lui i s-a redus postul și a solicitat să fie transferat la Chișinău. Nu e singurul caz. Așa s-a întâmplat și în cazul meu, când am fost transferat de la Judecătăria Râșcani la Judecătoria Chișinău. Nu s-a încălcat nimic acolo, din toate punctele de vedere”, a explicat Victor Micu, preşedintele CSM.

Acum șase ani, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu, pe când liderul PL asigura interimatul funcției de președinte de țară, să-l numească pe Dorel Musteață, alături de alți judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în problem litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele s-a văzut obligat să semneze decretul.

Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi, funcție din care a cerut să fie eliberat în 2014. Ulterior, a fost ales membru al CSM. „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii”, ne-a comentat anterior Dorel Musteaţă.

Concurs strâns pentru funcțiile de conducere 

Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei. Foto: CIJM

La 31 octombrie, membrii Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor al CSM au emis o hotărâre prin care au acceptat candidatura lui Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, la concursul pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în scrisoarea expediată către CSM. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc, declarând anterior că optimizarea instanțelor judecătorești va avea un impact negativ asupra sistemului.

 

 

La 17 octombrie, și Radu Țurcanu, vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica, a fost admis să participe în concursul pentru funcția de președinte al noii Judecătorii Chișinău. Magistratul a fost inclus în lista beneficiarilor de apartamente la preţ redus, în blocul ridicat pentru judecători pe strada Vasile Alecsandri dn Capitală. Rise Moldova a scris anterior că, în mai 2008, Radu Ţurcanu a obţinut o hotărâre a Curţii de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria municipiului Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei camere pe bulevardul Traian din Capitală.

Ion Ţurcan (centru), la Adunarea generală a judecătorilor Foto: CIJM

În cursa pentru postul de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău s-au mai înscris Ion Țurcan de la Judecătoria sectorului Centru, Lilia Lupașco de la Judecătoria sectorului Râșcani, Victor Burduh de la Judecătoria sectorului Ciocana, sau Ghenadie Pavliuc și Dorin Dulghieru de la Judecătoria sectorului Buiucani.

Anterior, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. În sesizarea SIS se menţiona, între altele, că magistratul ar fi primit în dar de la o persoană, care figura într-un dosar pe care îl examina Ion Țurcan și căruia i-ar fi făcut o favorizare, o armă de vânătoare de producție Italiană, model „Binelli Crio Comfot”. „Eventual pentru aceeaşi favorizare în instanţă, magistratul Ion Ţurcan a mai fost «remunerat» de către Ion Vânaga cu o vacanță în România. Datele Departamentului Poliţiei de Frontieră al MAI al Republicii Moldova denotă că judecătorul Ţurcan şi membrii familiei au plecat la odihnă în perioada 11 ianuarie 2013 -18 ianuarie 2013, cu automobilul Range Rover. Aceleaşi date atestă că autoturismul vizat s-a aflat în acea perioadă în utilizarea, posibil proprietatea camuflată a lui Ion Vânaga. (…) Potrivit datelor DPF, inclusiv după ce Ion Ţurcan s-a deplasat cu automobilul de referinţă în România, de acesta s-a folosit în continuare Vânaga. Mai mult, automobilul a fost vândut imediat după demararea investigării relației Vânaga-Ţurcan, circumstanță care indică la o măsură de camuflare/mușamalizare”, au invocat reprezentanții SIS

Ion Țurcan a respins însă aceste acuzații, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. În acea perioadă, potrivit lui, ar fi mers în județul Suceava „la niște mănăstiri”, iar arma ar fi cumpărat-o. Mai târziu, Colegiul Disciplinar al CSM l-a scos basma curată. În octombrie, Curtea Supremă de Justiţie a respins contestaţia depusă de Serviciul de Informaţii şi Securitate împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii, care a refuzat să-i aplice pedeapsă disciplinară lui Ion Ţurcan. Reprezentanții SIS au declarat la CSM că situația lui Ion Ţurcan este un exemplu de tratament selectiv faţa de unii judecători care, săvârșind abateri disciplinare, „în final sub orice formă sunt absolviți de răspundere disciplinară”. Judecătorul a figurat și într-un alt scandal, fiind acuzat de colegul său Victor Orândaș că a exercitat presiuni ca să ia decizii favorabile în anumite dosare.

Hotărâri controversate ale candidaților de la Judecătoria sectorului Buiucani

Și judecătorul Ghenadie Pavliuc a ajuns în vizorul public, el fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. Potrivit Ziarului de Gardă, Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia – medic de profesie – au lucrat întotdeauna la stat. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial.

Judecătorul Dorin Dulghieru Foto: CIJM

Dorin Dulghieru, președintele Judecătoriei sectorului Buiucani, este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale, Vladimir Molojen, caz pe care l-a urmărit portalul Anticoruptie.md. Fostul demnitar a fost învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau însă necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. Această firmă avea însă încheiate contracte cu Registru și până la venirea lui Molojen în funcție de director, adică pe vremea când era ministru. Astfel, procurorii l-au învinuit că nu a reziliat opt contracte de locațiune a panourilor publicitare cu firma familiei, în baza cărora s-au efectuat plăți pe durata mandatului său. Acest lucru ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura președintelui Judecătoriei sectorului Buiucani, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *