Ivan Gnatişin: „Agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei a consolidat societatea”

— Dle ambasador Ivan Gnatişin, cum credeţi, demisia recentă a prim-ministrului Arseni Iaţeniuk, criticat virulent în special pentru întârzierea reformelor, şi numirea în fruntea cabinetului de miniştri a preşedintelui Parlamentului va afecta stabilitatea politică a Ucrainei? Care sunt consecinţele? Credeţi că au existat unele interese ascunse?

— Ori­ce ast­fel de schim­bă­ri în orga­ne­le cen­tra­le de stat repre­zin­tă, fără îndo­ia­lă, un anu­mit fac­tor de insta­bi­li­ta­te poli­ti­că, mai cu sea­mă în con­di­ţi­i­le agre­siu­nii arma­te exter­ne exer­ci­ta­te împo­tri­va Ucrai­nei, dar şi a imple­men­tă­rii refor­me­lor inter­ne şi a reor­ga­ni­ză­ri­lor.

Ivan Gna­ti­şin:
S-a năs­cut în 1951 în or. Văş­că­u­ţi, Cer­nă­u­ţi. Căsă­to­rit. Doi copii.
Eco­no­mist, can­di­dat în şti­inţe­le eco­no­mi­ce. A absol­vit Uni­ver­si­ta­tea de Stat din Cer­nă­u­ţi.
1996-2001, 23 sep­tem­brie 2015-prezent – Amba­sa­dor Extra­or­di­nar şi Ple­ni­po­tenţi­ar al Ucrai­nei în R. Mol­do­va
2003-2004, 2011-2015 – Amba­sa­dor pe pro­ble­me spe­ci­a­le ale Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Exter­ne al Ucrai­nei
2007-2011 – adjunc­tul minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Exter­ne
2004-2006 – Amba­sa­dor Extra­or­di­nar şi Ple­ni­po­tenţi­ar al Ucrai­nei în Slo­ve­nia
2002-2003, 2006-2007 – direc­tor de depar­ta­ment la Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Exter­ne al Ucrai­nei
Dis­tin­cţii: Ordi­nul „Pen­tru Meri­te” de gra­dul III (1999), de gra­dul II (2009).

Cred că situ­a­ţia gene­ra­lă din Ucrai­na nu va supor­ta schim­bă­ri sem­ni­fi­ca­ti­ve în tim­pul apro­pi­at. Sunt sigur de efor­tu­ri­le con­struc­ti­ve şi pro­duc­ti­ve ale noii con­du­ce­ri, pri­o­ri­ta­tea prin­ci­pa­lă a căre­ia rămâ­ne rea­li­za­rea refor­me­lor pe calea euro­pea­nă a Ucrai­nei. În acest con­text, o impor­tan­tă nou­ta­te a deve­nit desem­na­rea, în cadrul Cabi­ne­tu­lui de Mini­ş­tri, a fun­cţi­ei de viceprim-ministru pe pro­ble­me­le inte­gră­rii euro­pe­ne şi euroa­tlan­ti­ce.

De ase­me­nea, a fost insti­tu­i­tă fun­cţia de viceprim-ministru pe pro­ble­ma ges­tio­nă­rii teri­to­ri­i­lor şi per­soa­ne­lor tem­po­rar stră­mu­ta­te, ceea ce con­fir­mă pri­o­ri­ta­tea de apă­ra­re a drep­tu­ri­lor şi liber­tă­ţi­lor cetă­ţe­ni­lor în situ­a­ţia ocu­pă­rii tem­po­ra­re a teri­to­ri­i­lor din Penin­su­la Cri­me­ea şi din anu­mi­te rai­oa­ne ale regiu­ni­lor Doneţk şi Luhansk.

Pro­gra­mul noii guver­nă­ri cuprin­de 15 obiec­ti­ve stra­te­gi­ce, în frun­tea lis­tei fiind refor­ma sis­te­mu­lui naţio­nal de sigu­ranţă şi apă­ra­re, refor­ma con­sti­tu­ţio­na­lă, recă­pă­ta­rea inte­gri­tă­ţii teri­to­ri­a­le şi res­ta­bi­li­rea Don­ba­s­su­lui, reîn­no­irea con­du­ce­rii şi refor­ma anti­co­ru­pţie, refor­ma jude­că­to­reas­că, refor­ma orga­ne­lor de drept, asi­gu­ra­rea dezvol­tă­rii acce­le­ra­te a eco­no­mi­ei.

Cred că cea mai impor­tan­tă pro­ble­mă pri­vind schim­bă­ri­le la guver­na­re, şi aici nu exis­tă inte­re­se ascun­se, se rezu­mă la ale­ge­rea unei echi­pe for­ma­te din pro­fe­si­o­ni­ş­ti, din per­soa­ne care au ace­lea­şi pri­o­ri­tă­ţi, pen­tru o mun­că efi­cien­tă şi coe­ren­tă.

Majo­ri­ta­tea ucrai­ne­ni­lor au deja o pozi­ţie fer­mă şi au conş­ti­en­ti­zat cine este ade­vă­ra­tul agre­sor

— Cum luptă Ucraina împotriva propagandei ruseşti? Cum se schimbă percepţia populaţiei sub presiunea informaţiilor pro-Kremlin?

— Agre­siu­nea arma­tă a Rusi­ei împo­tri­va Ucrai­nei – ocu­pa­rea Penin­su­lei Cri­me­ea, inva­zia arma­tă pe teri­to­ri­ul regiu­ni­lor Doneţk şi Luhansk – a con­so­li­dat soci­e­ta­tea. Majo­ri­ta­tea ucrai­ne­ni­lor au deja o pozi­ţie fer­mă şi au conş­ti­en­ti­zat cine este ade­vă­ra­tul agre­sor. În acest con­text, însă­şi agre­siu­nea fizi­că a deve­nit unul din­tre instru­men­te­le de neu­tra­li­za­re a pro­pa­gan­dei de la Krem­lin. Desi­gur, preţul unei ast­fel de „conş­ti­en­ti­ză­ri” este prea mare.

Până la Euro­mai­dan, până la agre­siu­nea ruseas­că, soci­e­ta­tea ucrai­ne­a­nă, la fel ca cea din Mol­do­va acum, era împă­rţi­tă în jumă­ta­te, după pre­fe­rinţe geo­po­li­ti­ce. Acum însă, cur­sul euro­in­te­gră­rii Ucrai­nei este susţi­nut de 70% din popu­la­ţie. Exis­tă înţe­le­ge­rea fap­tu­lui că Ucrai­na nu are altă alter­na­ti­vă decât cea euro­pea­nă.

În sco­pul coor­do­nă­rii lup­tei împo­tri­va pro­pa­gan­dei Krem­li­nu­lui, în Ucrai­na a fost cre­at Minis­te­rul Poli­ti­cii Infor­ma­ţio­na­le, pes­te hota­re se uti­li­zea­ză posi­bi­li­tă­ţi­le Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Exter­ne, a fost cre­at Insti­tu­tul ucrai­ne­an al memo­ri­ei naţio­na­le pen­tru desfi­inţa­rea mitu­ri­lor isto­ri­ce, care ne-au fost infil­tra­te în peri­oa­da URSS (cau­ze­le foa­me­tei din Ucrai­na în 1932 — 1933, tăi­nu­i­rea dis­tru­ge­rii intenţio­na­te a pri­mei sta­ta­li­tă­ţi ucrai­ne­ne în 1918 — 1919 etc.).

Refe­ri­tor la influ­enţa infor­ma­ţio­na­lă ruseas­că, care repre­zin­tă o par­te com­po­nen­tă a răz­bo­i­u­lui hibrid, lup­ta este dusă nu doar de sta­tul ucrai­ne­an, ci şi de soci­e­ta­te. Sunt cre­a­te aso­ci­a­ţii de volun­ta­ri, sfe­ra de acti­vi­ta­te a căro­ra vizea­ză iden­ti­fi­ca­rea fal­su­lui din sur­se­le de infor­ma­re ruseş­ti şi difu­za­rea infor­ma­ţi­ei fac­tu­a­le. Cele mai cunos­cu­te sunt „Sto­p­Fa­ke” şi „Inform­Na­palm”.

Nu doar atât, oda­tă conş­ti­en­ti­zat peri­co­lul pro­pa­gan­dei ruseş­ti pen­tru popu­la­ţia civi­lă, în lup­ta cu aceas­ta s-a impli­cat des­tul de seri­os şi Uniu­nea Euro­pea­nă, în 2015 fiind cre­at un grup spe­cial de expe­rţi – „East Strat­com”.

— În R. Moldova, majoritatea posturilor locale retransmit canale ruseşti de televiziune. Care este pericolul formării unei realităţi paralele sau ce efect are propaganda rusească pe termen lung?

— Eu aş numi acest efect un pro­ces de mani­pu­la­re la nivel de conş­ti­inţă, o pro­gra­ma­re neuro-lingvistică – influ­enţă asu­pra psi­hi­cu­lui oame­ni­lor cu schim­ba­rea per­ce­pţi­ei şi a sis­te­mu­lui de valo­ri, supu­ne­re unei voinţe stră­i­ne.

În opi­nia expe­rţi­lor, pro­pa­gan­da ruseas­că încear­că să sim­pli­fi­ce şi să împar­tă lucru­ri­le în „alb” şi „negru”, să cre­e­ze ima­gi­nea duş­ma­nu­lui. Ea pro­pu­ne solu­ţii sim­ple şi dic­tea­ză regu­li­le de via­ţă, ceea ce dă posi­bi­li­ta­tea de a te eschi­va de res­pon­sa­bi­li­ta­te, deo­a­re­ce „totul deja este decis pen­tru noi”. Anu­me o ast­fel de „sim­pli­ta­te” a deve­nit deci­si­vă în pro­mo­va­rea ide­ii de „lume ruseas­că”.

Mulţi oame­ni, pre­pon­de­rent din sta­te­le post­co­mu­nis­te, sunt gata să-şi jert­feas­că liber­ta­tea şi posi­bi­li­ta­tea de a-şi con­strui sin­gu­ri via­ţa pen­tru a se eschi­va de răs­pun­de­rea pen­tru deci­zi­i­le lua­te şi pro­pri­ul des­tin. Este mult mai sim­plu să stai la bucă­tă­rie şi să învi­nu­ieş­ti de toa­te pe alt­ci­ne­va (pri­mă­ria, guver­na­rea ş.a.).

Anu­me sta­te­le care ante­ri­or făceau par­te din URSS repre­zin­tă obiec­ti­ve­le prin­ci­pa­le ale agre­siu­nii infor­ma­ţio­na­le ruseş­ti. Ea a deve­nit baza pen­tru pre­gă­ti­rea şi declanşa­rea răz­bo­a­ie­lor din Geor­gia (în 2008) şi din Ucrai­na.

„Rea­li­ta­tea para­le­lă” impu­să înlo­cu­ieş­te gân­di­rea cri­ti­că, capa­ci­ta­tea de a apre­cia obiec­tiv situ­a­ţia. Aceş­ti oame­ni sunt cel mai uşor de mani­pu­lat. Pen­tru cei care orga­ni­zea­ză şi uti­li­zea­ză o ast­fel de pro­pa­gan­dă, via­ţa ome­neas­că nu repre­zin­tă o valoa­re.

— În 2010, Ucraina a anunţat despre adoptarea statutului de neutralitate. La scurt timp, i-a fost ocupată o parte din teritoriu. R. Moldova nu dispune de capacitate deplină de apărare în condiţiile unui atac din partea Federaţiei Ruse. Ce rol joacă în acest context relaţiile cu NATO şi ce presupune neutralitatea în situaţia în care armata rusă se află pe teritoriul R. Moldova?

— Legea cu pri­vi­re la prin­ci­pi­i­le poli­ti­cii exter­ne şi inter­ne, care pre­ve­de sta­tu­tul de neu­tra­li­ta­te a Ucrai­nei, a fost adop­ta­tă în 2010. În Ucrai­na, au exis­tat tru­pe ruseş­ti – baza Flo­tei Marii Negre.

Ocu­pa­rea Cri­me­ii şi inva­zia tru­pe­lor ruseş­ti în Don­ba­ss au deter­mi­nat desfi­inţa­rea aces­tui sta­tut, ceea ce Rada Supre­mă a Ucrai­nei a şi făcut la 23 decem­brie 2014. Acest lucru a per­mis Ucrai­nei să reia cur­sul spre ade­ra­rea la sis­te­mul colec­tiv de secu­ri­ta­te NATO. În con­tex­tul eve­ni­men­te­lor actu­a­le, o greşe­a­lă seri­oa­să a fost fap­tul că în 2008, la Sum­mi­tul Ali­anţei de la Bucu­reş­ti, Ucrai­nei i s-a refu­zat pre­zen­ta­rea Pla­nu­lui de acţiu­ni pen­tru ade­ra­rea la NATO.

Dar, nu este sufi­cient să-ţi decla­ri sta­tu­tul de neu­tra­li­ta­te. Acest sta­tut tre­bu­ie să fie garan­tat la nivel de drept inter­na­ţio­nal, deşi şi asta poa­te să nu fie sufi­cient.

Dacă un stat, din punct de vede­re teri­to­ri­al, al resur­se­lor, al pozi­ţi­ei geos­tra­te­gi­ce sau din alte con­si­de­ren­te, intră în zona de inte­re­se a altui stat, şi nu are alte posi­bi­li­tă­ţi de a se apă­ra de un potenţi­al agre­sor (mili­ta­re, finan­ci­a­re, de drept inter­na­ţio­nal), neu­tra­li­ta­tea poa­te fi con­si­de­ra­tă con­di­ţio­na­lă, decla­ra­ti­vă, ceea ce a şi demon­strat exem­plul tra­gic al Ucrai­nei.

Iden­ti­fi­ca­rea potenţi­a­lu­lui agre­sor şi a com­pli­ci­lor săi, dar şi a posi­bi­li­tă­ţi­lor de asi­gu­ra­re a neu­tra­li­tă­ţii cred că ţine de poli­ti­ca inter­nă a R. Mol­do­va.

— Ce lecţii trebuie să înveţe R. Moldova din conflictul din Ucraina, care a luat viaţa a peste 9 mii de persoane, iar 20 de mii au fost rănite?

566-dumitru-mardari2-zdg— Să-şi pro­te­je­ze spa­ţi­ul infor­ma­ţio­nal de pro­pa­gan­da nepri­e­te­neas­că şi să spo­reas­că nive­lul de infor­ma­re al cetă­ţe­ni­lor, să întă­reas­că capa­ci­ta­tea de apă­ra­re a ţării, să imple­men­te­ze refor­me orien­ta­te spre dezvol­ta­rea sta­tu­lui de drept, demo­cra­ţi­ei şi efi­cienţei eco­no­mi­ce.

— În Ucraina, conflictul a demarat odată cu enunţarea vectorului european de dezvoltare şi, ulterior, cu decizia autorităţilor de a renunţa la semnarea actului de cooperare în vederea asocierii cu UE. R. Moldova şi-a confirmat vectorul european, există riscul să se întâmple un conflict în cazul în care la putere ar veni forţele pro-ruse?

— Teo­re­tic, este posi­bil. Par­tea pro­e­u­ro­pea­nă a soci­e­tă­ţii, după cum a ară­tat expe­rienţa Ucrai­nei, este mai pasio­na­tă şi capa­bi­lă să-şi ape­re vii­to­rul şi liber­ta­tea. Sper că toa­te pute­ri­le poli­ti­ce ale R. Mol­do­va iau în con­si­de­ra­re acest lucru.

— Care sunt, în prezent, opţiunile ucrainenilor în raport cu UE?

— În plan eco­no­mic, pro­du­că­to­rii ucrai­ne­ni uti­li­zau cu suc­ces până în 2016 pre­fe­rinţe­le comer­ci­a­le în livra­rea măr­fii pe pia­ţa UE, iar înce­pând cu anul curent – uti­li­zea­ză activ mul­ti­tu­di­nea de oport­u­ni­tă­ţi ale zonei de come­rţ liber a Uniu­nii Euro­pe­ne. Dato­ri­tă aces­te­ia, s-a reu­şit, într-o anu­mi­tă măsu­ră, com­pen­sa­rea pier­de­rii pieţei Rusi­ei şi a altor ţări CSI. Spe­răm că în vii­to­rul apro­pi­at cetă­ţe­nii Ucrai­nei vor obţi­ne regi­mul libe­ra­li­zat de vize cu ţări­le UE.

— Comisia Europeană a propus oficial Ucrainei anularea regimului de vize. Cum va evolua pe viitor cursul european al statului?

— Ucrai­na a înde­pli­nit toa­te con­di­ţi­i­le şi a rea­li­zat în între­gi­me „foa­ia de par­curs” pen­tru libe­ra­li­za­rea regi­mu­lui de vize. Par­tea ucrai­neas­că este recu­nos­că­toa­re Comi­si­ei Euro­pe­ne pen­tru înţe­le­ge­re şi o eva­lu­a­re obiec­ti­vă a sar­ci­ni­lor rea­li­za­te de Ucrai­na, în par­ti­cu­lar prin adap­ta­rea legi­sla­ţi­ei naţio­na­le la nor­me­le euro­pe­ne şi adop­ta­rea unui cadru juridic-normativ cores­pun­ză­tor.

Con­si­li­ul Uniu­nii Euro­pe­ne a accep­tat ini­ţi­a­ti­va Comi­si­ei Euro­pe­ne pen­tru intro­du­ce­rea regi­mu­lui libe­ra­li­zat de vize pen­tru cetă­ţe­nii Ucrai­nei. Exis­tă sigu­ranţa că Par­la­men­tul Euro­pean va susţi­ne ini­ţi­a­ti­va. Popo­rul ucrai­ne­an a demon­strat că este pre­gă­tit pen­tru urmă­to­rul pas de apro­pi­e­re de UE.

— Cum luptă Ucraina împotriva corupţiei la acest moment?

— Coru­pţia nu repre­zin­tă un peri­col mai mic decât agre­siu­nea exter­nă, cu care se con­frun­tă Ucrai­na. După păre­rea mea, lup­ta care se duce pe „pla­nul doi” este, până când, insu­fi­cien­tă şi a întâr­zi­at mult. Cea mai gra­vă situ­a­ţie este în sis­te­mul jus­ti­ţi­ei, unde magis­tra­ţii une­o­ri adop­tă deci­zii depar­te de nor­me­le juri­di­ce.

În ace­la­şi timp, la acest moment, este for­ma­tă o infras­truc­tu­ră anti­co­ru­pţie nece­sa­ră, com­ple­ta­tă de cadrul juridic-normativ res­pec­tiv, iar soci­e­ta­tea este pe pozi­ţii des­tul de deci­si­ve.

Sunt sigur că în tim­pul apro­pi­at vor fi adop­ta­te noi solu­ţii cali­ta­ti­ve şi pro­duc­ti­ve în lup­ta împo­tri­va coru­pţi­ei în Ucrai­na.

— Situaţia în regiunea Odesa este instabilă. Este Odesa în pragul unui război?

— Atmosfe­ra din Ode­sa reflec­tă şi carac­te­ri­zea­ză situ­a­ţia din ţară. Bine­înţe­les, cel mai impor­tant fac­tor de des­ta­bi­li­za­re este cel extern.

Incer­ti­tu­di­nea situ­a­ţi­ei şi sta­rea cetă­ţe­ni­lor este ali­men­ta­tă şi de lip­sa unei pozi­ţii exac­te a orga­ne­lor de drept în inves­ti­ga­rea tra­ge­di­ei din Ode­sa, din 2 mai 2014.

În ace­la­şi timp, Ode­sa este un impor­tant cen­tru de come­rţ, un oraş por­tu­ar, unde majo­ri­ta­tea locu­i­to­ri­lor înţe­leg, că este în inte­re­sul lor să nu admi­tă în regiu­ne dezvol­ta­rea sce­na­ri­i­lor ase­mă­nă­toa­re celor din Cri­me­ea sau Don­bas.

Pri­me­le zile ale lunii mai din acest an au demon­strat că în pofi­da pro­vo­că­ri­lor exis­ten­te, situ­a­ţia gene­ra­lă din Ode­sa este con­tro­la­tă şi, spre deo­se­bi­re de alte teri­to­rii din estul Ucrai­nei, unde se duce răz­boi, în Ode­sa au loc pro­ce­se demo­cra­ti­ce paş­ni­ce, în limi­te­le căro­ra cetă­ţe­nii îşi expri­mă dife­ri­te punc­te de vede­re.

— Ce ştiţi despre Vlad Plahotniuc?

— Ştiu că Vla­di­mir Pla­ho­t­niuc este un poli­ti­ci­an şi om de afa­ce­ri influ­ent, dar nu-l cunosc per­so­nal.

— Zona transnistreană separă R. Moldova de Ucraina. Care ar fi, în opinia dvs., soluţiile reale ale conflictului transnistrean?

— Pro­pun să pri­vim acest lucru din alt punct de vede­re: Trans­nis­tria este cea care uneş­te Ucrai­na şi Mol­do­va. Pro­ce­sul de dia­log în pro­ble­ma trans­nis­trea­nă con­sti­tu­ie una din­tre dire­cţi­i­le unei coo­pe­ră­ri mai strân­se. În afa­ră de aceas­ta, exis­tenţa unor pro­ble­me com­pli­ca­te refe­ri­toa­re la con­tro­lul pro­pri­u­lui teri­to­riu con­tri­bu­ie la o înţe­le­ge­re reci­pro­că mai bună.

— R. Moldova se află într-un an electoral. Ce riscuri vedeţi dvs. pentru democraţie, pentru parcursul european?

— Aici ne întoar­cem la înce­pu­tul dis­cu­ţi­ei – la pro­ble­ma pro­pa­gan­dei şi mani­pu­lă­rii. Chiar dacă ale­ge­ri­le se vor desfă­şu­ra fără încăl­că­ri teh­ni­ce şi de pro­ce­du­ră, cu uti­li­za­rea sis­te­mu­lui elec­tro­nic, o bună par­te a cetă­ţe­ni­lor face ale­ge­rea inconş­ti­ent, votea­ză pen­tru mitu­ri­le care i-au fost insu­fla­te – acest lucru, într-adevăr, este foar­te peri­cu­los pen­tru sta­ta­li­ta­te în gene­ral.

— Chişinăul a devenit sau nu pentru dvs. o capitală europeană, un oraş confortabil?

— Chi­şi­nă­ul a fost întot­dea­u­na un oraş con­for­ta­bil. Com­pa­ra­tiv cu ceea ce am văzut în pri­ma cadenţă şi ceea ce văd acum – desi­gur, ora­şul s-a schim­bat în bine. Mul­te urmea­ză a fi făcu­te, une­le puteau fi făcu­te mai bine sau alt­fel. Pro­ble­me­le sunt evi­den­te. Pro­ba­bil, nu în toa­te, dar se sim­te Euro­pa. Sunt sigur, Chi­şi­nă­ul, într-un vii­tor apro­pi­at, se va trans­for­ma, într-adevăr, într-o „floa­re albă de pia­tră”.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *