Notice: Use of undefined constant UT_THEME_VERSION - assumed 'UT_THEME_VERSION' in /home/admin/web/mediasource.info/public_html/wp-content/themes/mediasource2/functions.php on line 306

INTERVIU // Domnica Manole: „CSM NU apără interesele sistemului judecătoresc”

„Judecătorul este independent și imparțial și ia hotărâri exclusiv în baza legii și după intima convingere”

Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole, vorbește despre motivele pentru care a ajuns să fie cercetată penal pentru că a obligat CEC să organizeze referendumul pentru care s-au colectat peste 400 de mii de semnături, dar și despre problemele din interiorul sistemului judecătoresc.

Doamna Manole, marți, după ce a fost acceptată pornirea urmăririi penale în cazul dvs., ați declarat că CSM apără alte interese decât pe cele ale judecătorilor. Ale cui interese credeți că apără astăzi CSM?

Mai întâi aș vrea să subliniez că independența justiției în primul rând este dreptul justițiabililor, al societății și o precondiție esențială pentru un stat de drept. La Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 martie 2016, am făcut un apel către CSM să activeze corect și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura atât independența, cât și responsabilizarea sistemului judecătoresc, pentru a putea redobândi încrederea justițiabililor în justiție. Din păcate, nu am văzut încă o schimbare și o încercare adevărată de reformare.

Vedeți cum CSM, în ultimii ani, a promovat mai mulți judecători la Curtea Supremă, fără a oferi o minimă motivare de ce au ales oamenii cu punctaj mai mic și cu experiență mai mică. Pentru mine acesta este unul din cele mai grave semnale – CSM nu vrea să promoveze judecătorii în mod transparent și bazat pe merit. Am fost și mai suntem martori la promovarea, de către conducerea CSM și CSJ, a unor inițiative legislative în detrimentul sistemului judecătoresc. Mă refer aici, spre exemplu, la introducerea termenelor fixe pentru examinarea cauzelor în prima instanță, apel și recurs. Inițiative de acest gen ne vor sufoca și nu ne vor permite să examinăm calitativ cauzele.

Acestea sunt câteva exemple care mi-au trezit nemulțumirea și pentru care am criticat activitatea CSM la Adunarea Judecătorilor. Și aceste exemple mă determină să mă gândesc că CSM nu apără interesele sistemului judecătoresc, dar nu știu pe ale cui. Să fiu înțeleasă corect – CSM nu trebuie să activeze ca un apărător, ci ca un reprezentant și garant al independenței judecătorilor. Aceasta înseamnă că CSM trebuie să ia măsuri în orice caz de abateri, dar și să ia măsuri atunci când celelalte puteri sau interese private atacă justiția. Critica mea s-a referit la CSM, pentru că hotărârile se iau de majoritate, dar trebuie să accentuez că sunt unii membri care coerent promovează independența și responsabilizarea sistemului și dau dovadă de corectitudine.

Viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu, s-a declarat „consternat” de declarațiile dvs. că ați fi luat decizia în „dosarul referendumului” în interesul cetățenilor și nu al legii. Ce replică îi dați?

Judecătorul este independent și imparțial și ia hotărâri exclusiv în baza legii și după intima convingere.Așa am activat mereu. Sunt principii în baza cărora interpretezi legile, inclusiv în interesul public atunci când ai de analizat prevederi care se contrazic sau drepturi pe care trebuie să le compari.

Credeți că sunt suficiente constatările din decizia CSJ pentru inițierea unui dosar penal de acest fel?

Consider că procurorul general interimar, pentru a nu fi suspectat de intimidări sau descurajări la adresa judecătorilor în efectuarea justiției, este obligat să anexeze la sesizare sau să invoce cel puțin un început de probă de comitere a unei infracțiuni de către judecător, o dovadă de rea-voință. El însă invocă drept probe doar constatările făcute de CSJ, dar aceasta este o hotărâre judecătorească, care interpretează legea la fel cum și eu am făcut-o. Cum îmi poate fi imputată rea-voința în situația în care avem o normă contradictorie pe care eu am interpretat-o? Avem în legea noastră cu privire la statutul judecătorului și standardele internaționale care spun foarte clar că judecătorul nu poate fi sancționat pentru modul lui de interpretare a legii sau a dovezilor, decât dacă este făcută cu rea-voință, adică dacă judecătorul a știut sau a neglijat complet o normă și a aplicat-o altfel.

În hotărârea din 14 aprilie, eu am interpretat norma Constituției reieșind din contextul când a fost adoptată, altfel nu poate o frază să indice 200 000 de semnături, iar cealaltă 360 000. Dacă admitem această interpretare, reiese că am admis modificarea Constituției printr-o lege ulterioară, organică, și anume Legea privind organizarea administrativ-teritorială. CEC și CSJ au altă interpretare. Unde este aici rea-voința mea?

Repet, este o interpretare cu bună știință a legii și este o intimidare directă a judecătorului prin inițierea urmăririi penale cu privire la acest lucru.

Ați discutat cu cineva dintre membrii grupului de inițiativă de colectare a semnăturilor pentru referendum înainte a adopta hotărârea pe acest caz?

Categoric nu. Nu m-a sunat nimeni, nu am discutat cu nimeni dintre membrii grupului de inițiativă înainte de a adopta hotărârea pe acest caz. Domnul îmi este martor la cele ce declar. Sunt o persoană cu credință.

Personal nu cunosc pe nimeni dintre membrii grupului de inițiativă de colectare a semnăturilor pentru referendum.

Ce efecte ar putea produce, pentru sistemul judecătoresc, decizia de marți a CSM?

Hotărârea CSM privind darea acordului la pornirea urmăririi penale va descuraja judecătorii care vor îndrăzni să pronunțe decizii incomode.

Mai mulți colegi de-ai dvs. de la Curtea de Apel Chișinău au semnat un apel de solidarizare. Care este acum starea de spirit în instanță, nu le e frică că ar putea fi hărțuiți?

Le sunt recunoscătoare colegilor că au venit cu inițiativa de a semna o asemenea declarație la adresa CSM și îi respect pentru curaj. Susținerea lor înseamnă foarte mult pentru mine. Pe viitor, urmează să ne unim forțele și să ne manifestăm solidaritatea față de toate problemele ce apar în sistemul judecătoresc.

Evident, hotărârea CSM prin care s-a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința mea îi va putea descuraja pe mulți dintre colegii mei. Dar ceea ce nu ne distruge ne face mai puternici. Eu sper că această hotărâre va ajuta toți judecătorii să înțeleagă cât de vulnerabili suntem fiecare în parte, când suntem atacați individual, și cât este de important să avem un organ de autoadministrare corect și profesionist. Voi contesta hotărârea CSM la CSJ și mai am încrederea și speranța în corectitudinea instanței supreme.

Țin să accentuez, colegii mei nu au fost influențați de nimeni pentru a semna acel apel. Au acționat din proprie inițiativă și în semn de solidaritate.

Din punctul dvs. de vedere, ce se întâmplă astăzi în sistemul judecătoresc? Sunt progrese sau lucrurile mai degrabă stagnează?

Eu cred că progrese sunt. În special, este foarte importantă repartizarea aleatorie a dosarelor, care elimină multe oportunități de abuz. Este foarte importantă înregistrarea audio a ședințelor de judecată, care ne permite să avem probe pentru orice plângeri nefondate și cred că nu voi greși dacă voi zice că acest sistem este apreciat de orice judecător onest. Mi-aș dori mult ca această reformă să fie dusă până la capăt, așa încât să fie modificată și legislația cu privire la ținerea proceselor-verbale ale ședințelor de judecată, adică simplificarea acestora, ca să nu mai dublăm scrierea proceselor-verbale și înregistrarea audio.

Acest lucru va duce la examinarea mai rapidă și mai calitativă a cauzelor. Pentru mine, și cred că pentru toți judecătorii, a fost foarte importantă introducerea instituției de asistent judiciar, care ne ajută enorm cu cercetarea juridică pentru a motiva mai bine hotărârile. Apreciez foarte mult eforturile și susținerea donatorilor care ne oferă diferite instruiri și suport metodologic, pentru că un judecător nu poate activa calitativ, dacă nu lucrează și nu se perfecționează permanent.

În același timp, avem multe inițiative și întrebări în sistem care au fost mediatizate, dar nu au fost clarificate. Și acestea rămân ca poveri grele asupra noastră. Este vorba și despre informațiile despre spălarea banilor prin sistemul judiciar, alte cauze de rezonanță. Sper ca aceste probleme să fie soluționate. Sunt și membră a Colegiului Disciplinar și am vorbit la mai multe evenimente despre carențele cadrului legal actual, în special Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și lipsa autonomiei Inspecției Judiciare. Din păcate, modificări legislative încă nu au fost efectuate în acest domeniu.

La ultima Adunare a judecătorilor ați declarat că, la promovare, nu contează performanțele judecătorilor, ci cât de ascultători sunt judecătorii față de membrii CSM. Să înțelegem că nu există independență în actul justiției?

La Adunarea Judecătorilor din 11 martie 2016 în alocuțiunea mea am sensibilizat corpul judecătoresc privitor la problemele ce țin de promovările care se fac în sistem. Am accentuat că scopul principal al Legii privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor a fost asigurarea unui proces de selecție obiectiv, imparțial și transparent, care să garanteze selectarea celor mai buni candidați pentru numirea în funcția de judecător, promovarea la o instanță superioară pe baza unor criterii clare, transparente, obiective și bazate pe merit. Din păcate, experiența din ultimii ani demonstrează cu totul altceva.

Eu am depus actele la mai multe concursuri pentru a fi promovată la CSJ și nu am fost selectată. Nu vreau să intru în detalii, decât să ridic această problemă pentru ca am simțit-o la propriu: judecătorul care își dorește promovare trece mai întâi evaluarea performanțelor, apoi evaluarea la Colegiul de selecție și carieră a judecătorilor. Apoi este chemat la CSM, care poate adresa câteva întrebări candidaților, de obicei totul durează vreo 5-10 min. CSM nu își motivează hotărârile, promovează judecători cu experiențe și performante mai puțin apreciate de Colegiile de evaluare și de Selecție. Acest sistem nu este bazat pe merit. Mesajul pe care eu l-am înțeles: nu contează performanțele, dar contează susținerea pe care o ai de la membrii CSM, cât de ascultător ești ca judecător. Am menționat în fața colegilor mei la Adunarea Generală că un asemenea sistem este foarte periculos și, dacă continuăm așa, degrabă vom avea un sistem aservit.

Îmi doresc ca hotărîrile CSM să fie bazate pe principiul legalităţii, aspecte de previzibilitate şi calitate a regulilor de selecție.

Există câteva lucruri care vă sunt imputate în ultimele zile: decizia de închidere a postului de televiziune NIT TV, episodul din 2008 când ați fost surprinsă oferind consultanță lui Eduard Mușuc, dar și cele 11 mașini pe care le-ați deținut până acum un an. Ce răspuns aveți pentru cei care vă acuză că aveți probleme de integritate?

Cauza NIT: consider ca am pronunțat o hotărâre legală, corectă și care, apropo, a fost menținută de CSJ. A fost o cauză complicată. Nu vreau să intru în detalii, doar să menționez că decizia de sancționarea postului NIT a fost adoptată cu respectarea atribuțiilor principale ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA).

Cât privește episodul cu Eduard Mușuc din anul 2008, nu vreau să mă justific. Doar pentru cei care nu cunosc detaliile: nu sunt de acord cu calificativul că ofeream consultanță, deoarece cauza de bază nu era în procedura mea, nu cunoșteam circumstanțele și materialele, eu fiind desemnată doar pentru examinarea cererii de recuzare. Am recunoscut că am greșit, explicându-le procedura, dar a fost prima dată când mă pomenisem împreună cu apărătorul său și presa într-un birou mic și efectiv nu știam cum să procedez. A fost mai degrabă o încălcare a normelor de etică, am fost sancționată disciplinar cu mustrare (apropo, aceasta fiind prima și ultima sancțiune în activitatea mea de judecător). Efectele sancțiunii demult s-au stins, au trecut deja 8 ani, eu mi-am învățat lecția.

Cât privește faptul că dețineam 11 mașini – soțul meu este antreprenor. Când era mai tânăr, a muncit și peste hotare. Astfel a putut acumula resurse pe parcursul a mai multor ani. Acele mașini, majoritatea de model „Dacia” și „Renault”, erau utilizate pentru servicii de taxi. Deci, aceste automobile nu au apărut peste noapte, ci pe parcursul a mai mulți ani, dacă veți ridica declarațiile de avere, vă veți convinge că în fiecare an eu le indicam în declarațiile de avere ca avere comună a familiei. Nu am ascuns nimic.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *