“Frecţie” poliţienească

Gheorghe Papuc, ale cărui zile în fruntea MAI sunt numărate, pare a fi, cel puţin prin atitudinea sa, protector al poliţiştilor corupţi

De câţiva ani, Poliţia se tot laudă că a anihilat grupări criminale care au terorizat lumea afacerilor de la noi. Pe de altă parte, s-au înteţit cazurile în care poliţiştii şantajează în stil de racket şi percep taxe de protecţie mai ceva ca membrii lumii interlope. Acest lucru denotă că locul grupărilor criminale a fost luat de clanurile din structurile de stat, care, se pare, au declanşat o luptă grea pentru ocuparea sferelor de influenţă. Nu demult, într-o astfel de reglare de conturi – de data aceasta dintre vameşi şi poliţişti – a fost implicat şi preşedintele republicii, Vladimir Voronin.

Operaţiunea “epoleţi cu greutate”

În anii 2003 şi 2004, poliţiştii i-au tot „păscut” pe vameşi, organizându-le flagrante şi dându-i pe mâna justiţiei. Aceasta în timp ce mulţi dintre poliţişti ocupă tot mai multe sfere de interese, făcându-le celor cărora le ţin „crâşa” cale liberă pentru a se ocupa nestingheriţi de afaceri necurate.

La un moment dat, vameşii nu au mai putut tolera ingerinţele colegilor din Interne şi, la începutul lui octombrie, după ce s-au documentat serios, inclusiv cu înregistrări video, directorul Departamentului Vamal, Nicolae Vâlcu, îi prezintă şefului statului un raport amplu. El i-a solicitat lui Voronin acordul pentru desfăşurarea unei operaţiuni, fiind încrezător că în cadrul acesteia vor cădea mai multe capete, inclusiv “epoleţi cu greutate” din Ministerul de Interne.

Şeful statului, încântat de propunerea lui Vâlcu, dă undă verde operaţiunii. Mai mult, îi cere generalului Papuc să organizeze flagrantul.

Operaţiunea, după cum am aflat, a fost pusă pe seama Serviciul Securitate Internă al MAI şi s-a dorit a fi de nivelul celor „ a lea Grâzlov”, cu renumiţii „oborotni v pagonah”. Numai că nu a fost să fie. „Oborotnii” cu epoleţi din Moldova, se pare, îl pot încolţi chiar şi pe şeful statului.

Adio şi bun venit

În noaptea de duminică spre luni, 25 octombrie, prin punctul vamal Hârbovâţ (Anenii-Noi), la hotarul administrativ cu regiunea transnistreană, au trecut trei autocare de la renumita piaţă din Odesa – „Kilometrul 7”. Ca şi în alte dăţi, autocarele ce făceau zilnic naveta Chişinău-Odesa-Chişinău au trecut prin vamă fără să declare marfa, dar şi fără probleme. După cum am reuşit să aflăm, ele erau însoţite de o patrulă a Poliţiei, ce le asigura deplasarea nestingherită până la Chişinău.

La câţiva kilometri după punctul vamal, autocarele au fost oprite de către o echipă a Batalionului cu Destinaţie Specială „Fulger” şi escortate până la baza acestuia.

După cum au declarat reprezentanţii organelor de drept, marfa a fost sechestrată, deoarece fusese adusă prin contrabandă. Mai mult, angajaţi ai Serviciului Intern de Securitate al MAI au constatat că trecerea autocarelor s-a efectuat sub protecţia unor înalţi demnitari din cadrul Ministerului de Interne.

Acest caz a făcut obiectul unui dosar penal. Concomitent, MAI a demarat o anchetă de serviciu. Peste câteva zile, nouă angajaţi ai Ministerului de Interne, inclusiv colonei de poliţie, printre care şi Ion Ţurcan, şef al Departamentului Servicii Operative, au fost destituiţi din funcţii printr-un ordin al ministrului Gheorghe Papuc.

Conform probelor prezentate şefului statului, Ţurcan ar fi protejat „afacerile” firmei căreia îi aparţineau autocarele ce transportau marfă de la Odesa. Nu am putut afla ce anume au verificat capii de la MAI, după ce operaţiunea respectivă a fost atât de minuţios pregătită şi desfăşurată. Însă, potrivit surselor noastre, la scurt timp, câţiva dintre cei demişi au fost restabiliţi în funcţii.

Întrucât cunoşteam despre importanţa operaţiunii ce se pregătea, am aşteptat să se facă mare tam-tam. Nu s-a întâmplat însă nimic. În presă s-a scris câte ceva, dar foarte evaziv. Iar faptul că “grangurii cu epoleţi” din MAI au fost restabiliţi în funcţii ni s-a părut de-a dreptul ciudat. Concluzia e una – operaţiunea pregătită cu atâta zel a eşuat lamentabil şi ruşinos pentru şeful statului.

Cosavan o dă întoarsă

Încercarea noastră de a afla detalii despre acest caz şi numele persoanelor implicate a eşuat şi ea. Şeful Serviciului Securitate Internă, Ghenadie Cosavan, care a condus operaţiunea, ne-a purtat cu zăhărelul, rugându-ne să revenim. Abia peste trei zile ne-a răspuns că „nu ne poate oferi detalii în legătură cu acest caz şi nu ne poate spune nume”. Ne-a confirmat doar că în cazul dat este deschis un dosar penal, iar câţiva angajaţi au fost demişi din funcţii.

De altfel, după publicarea articolului „Racheţii în epoleţi ai lui Papuc” (februarie curent), Ghenadie Cosavan ne-a invitat la MAI să ne ceară socoteală pentru că am scris, fără să-i cerem părerea, despre doi poliţişti care şantajau în stil racket un biet întreprinzător. Atunci el s-a arătat indignat de titlul articolului în care figura numele actualului ministru deoarece, potrivit lui, anume ministrul a dirijat operaţiunea de reţinere în flagrant a poliţiştilor respectivi. Spunem toate acestea deoarece Cosavan a declarat atunci că vrea să colaboreze cu presa pentru a informa opinia publică despre eforturile pe care le depune serviciul său împotriva corupţilor din poliţie. De data aceasta, Cosavan s-a „ascuns” cum a putut de noi, ca nu cumva să deconspire pe cineva.

Mai multe persoane din cadrul MAI, care ne-au confirmat că unii dintre demişi au fost restabiliţi în funcţii, au ţinut să precizeze că nu vom reuşi să aflăm mai multe deoarece „totul e ţinut în mare secret” şi se lucrează intens pentru muşamalizarea cazului.

Talon semnat de Papuc?

Investigaţia noastră a continuat. Informaţiile obţinute din mai multe surse conturează un tablou sumbru. Am aflat că cele trei autocare aparţineau Întreprinderii Individuale „Căciula” a omului de afaceri Ion Ştirbu. Acesta, potrivit surselor noastre, avea un talon special care-i permitea să se deplaseze pe teritoriul republicii fără să fie oprit şi verificat de cineva. Asemenea taloane se află într-o evidenţă strictă şi sunt eliberate doar de ministrul de Interne unui număr redus de angajaţi ai Poliţiei însărcinaţi cu misiuni speciale. Întrebarea la care nu am putut găsi răspuns e cum a obţinut Ştirbu talonul semnat de Papuc, dacă afacerile sale erau protejate de Ţurcan, iar acesta, de mai mult timp, se află în conflict cu ministrul Papuc? Ştirbu a fost de negăsit, iar la Papuc nu am putut să ajungem.

Este interesant că, imediat ce au fost reţinute autocarele, ministrul Papuc a făcut un demers la Camera de Licenţiere, prin care cerea retragerea licenţei de activitate a ÎI „Căciula”. De ce a făcut-o? Ca să şteargă urmele?

Potrivit reprezentanţilor organelor de drept, era logic ca în cadrul urmăririi penale să se verifice legalitatea activităţii acestei firme şi să se dovedească prin probe dacă este sau nu implicată în contrabandă şi apoi să-i fie retrasă licenţa.

Crima de la Stăuceni

Unul din cazurile de răsunet de care sunt legate numele lui Ţurcan şi Ştirbu este cel de la Stăuceni, din 9 februarie 2000, când o echipă a renumitului Departament pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei din cadrul MAI a împuşcat patru tineri pentru că ar fi opus rezistenţă în momentul unei operaţiuni de reţinere pentru estorcare de bani de la un businessman. Omul de afaceri era Ion Ştirbu, iar operaţiunea Poliţiei era condusă de Ţurcan. Procuratura Generală a intentat atunci un dosar penal privind uciderea premeditată de către poliţişti a celor patru tineri. După un timp, când opinia publică a uitat despre tragedie, dosarul a fost clasat. Singurii martori ai celor întâmplate rămân poliţiştii care au participat la operaţiune şi omul de afaceri Ştirbu.

După cum am reuşit să aflăm, Ţurcan şi Ştirbu se cunosc de prin anii 1993-1995, când lucrau împreună la Comisariatul de Poliţie Criuleni şi s-au „ajutat” reciproc de mai multe ori când ajungeau în conflict cu legea.

150.000 de dolari

După cum am menţionat, Ţurcan şi un alt coleg cu grad de colonel au fost repuşi în funcţii după câteva zile. Acest fapt i-a lăsat cu gura căscată pe mulţi angajaţi ai structurilor abilitate cu combaterea crimei organizate şi corupţiei, inclusiv pe cei care au pus la cale şi pregătit „operaţiunea anului”, ce se dorea, în ajun de alegeri, una de răsunet. Rostul ei era să elimine orice suspiciune cum că Puterea luptă numai cu oponenţii politici. Care ar fi motivul că, după ce şi-a destituit subalternii, ministrul Papuc a fost nevoit să-i repună la scurt timp în funcţii?

Din discuţiile cu mai multe persoane ce cunosc dedesubturile activităţilor cu rădăcini puternice în structurile de forţă, s-au conturat mai multe variante care, prin esenţa lor, se reduc la una şi aceeaşi concluzie: “mafia e la putere”.

Potrivit unei versiuni, destituiţii, apoi restabiliţii în funcţii, deţin probe compromiţătoare împotriva lui Papuc, cu care l-ar fi şantajat pentru a muşamaliza cazul. O altă versiune e că pentru repunerea în funcţii s-ar fi plătit suma de 150.000 dolari. Despre această practică, utilizată des în MAI, am mai scris în alte articole de investigaţie. O a treia versiune este că Ţurcan ar fi bun prieten cu Oleg Voronin şi că, la cererea acestuia, capii de la MAI s-au dat bătuţi. Am mai aflat că Ion Ţurcan figurează printre candidaţii principali la funcţia de ministru al Afacerilor Interne, alături de directorul CCCEC, Valentin Mejinschi, şi fostul şef al Serviciului Pază şi Protecţie de Stat, V. Preguza.

Ţurcan zice că e un alt Ţurcan

Solicitat de noi, Ion Ţurcan a spus că nu a fost eliberat din funcţie, ci s-a aflat în concediu. El a mai afirmat că anumite persoane sunt interesate să-i strice imaginea şi că i s-au atribut ilegalităţile comise de un alt Ţurcan, de la Direcţia Crimă Organizată, cu care a fost confundat. Potrivit lui, în cazul despre care v-am vorbit au fost demise doar două persoane. Nu a dorit să discute mai mult, trântindu-ne receptorul în nas.

Cu papucii la uşă

Surse din cadrul Preşedinţiei spun că şeful statului este furios pe ministrul de Interne deoarece acesta îi compromite autoritatea, pentru a treia oară, neonorându-şi promisiunile făcute. În primul rând, la momentul numirii sale în funcţie, Papuc s-a angajat să-l dea pe mâna justiţiei pe Grigore Caramalac, alias „Bulgaru”, autoritate în lumea interlopă. Tam-tam-urile cu reţinerea lui Caramalac n-au fost încununate de succes. Un alt eşec al lui Papuc a fost cel din cadrul alegerilor locale de primăvara trecută. Atunci, acesta ar fi avut misiunea să asigure victoria candidatului comuniştilor la postul de primar al capitalei. Din această cauză, spun sursele noastre, în seara alegerilor, când s-a văzut clar cine este învingător, preşedintele Voronin ar fi aruncat cu o scrumieră în ministrul de Interne. Eşecul acestei operaţiuni îl va costa, se pare, pe Gheorghe Papuc portofoliul Ministerului de Interne.

Din zecile de întrebări ce se desprind de aici, principala este: mai are pe cine miza Voronin pentru a da lovitura de graţie – să tragă la răspundere figuri importante – în lupta cu corupţia, lansată verbal la obţinerea mandatului de preşedinte?

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *