Eduard Harunjen: „Societatea este manipulată”

— La 1 august, intră în vigoare noua Lege a Procuraturii. Ce va urma?

Mai întâi, aș vrea să vor­besc des­pre efi­cien­ța aces­tei legi, deo­a­re­ce efi­cien­ța e un dezi­de­rat obli­ga­to­riu pen­tru ori­ce refor­mă. Voi punc­ta doar câte­va ele­men­te esen­ți­a­le, care urmea­ză să asi­gu­re că lucru­ri­le vor evo­lua în bine în Pro­cu­ra­tu­ră. Noua lege va spo­ri inde­pen­den­ța pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Modul de numi­re a aces­tu­ia va fi deta­șat de fac­to­rul poli­tic. Va spo­ri și inde­pen­den­ța pro­ce­su­a­lă a pro­cu­ro­ri­lor pe cau­ze pena­le. Va fi asi­gu­ra­tă o for­mă mai avan­sa­tă de selec­ta­re și numi­re în func­ții a pro­cu­ro­ri­lor. Vor fi con­so­li­da­te capa­ci­tă­ți­le Pro­cu­ra­tu­rii pe seg­men­tul penal, dar și capa­ci­tă­ți­le Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). De alt­fel, după ce va expi­ra man­da­tul aces­tui CSP, alt Con­si­liu va fi ales după alt prin­ci­piu, cu pro­cu­ro­ri deta­șați, cu sta­ff per­ma­nent… Spe­răm că acest Con­si­liu va fi mai impor­tant, în spe­cial pen­tru că devi­ne mai liber. Imple­men­ta­rea noii legi impli­că mai mul­te eta­pe. Pri­ma a fost eta­pa de revi­zu­i­re a struc­tu­rii orga­ni­za­tori­ce. Con­form noi­lor pre­ve­de­ri, s-a redus esen­ți­al numă­rul de pro­cu­ro­ri, dar a cres­cut numă­rul de func­țio­na­ri publi­ci care au atri­bu­ții fără de care nicio insti­tu­ție nu poa­te acti­va. În acest scop, la sfâr­șit de mai, am sem­nat un ordin prin care a fost insti­tu­i­tă o nouă struc­tu­ră a Pro­cu­ra­tu­rii. Ast­fel, doar în Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă (PG) numă­rul pro­cu­ro­ri­lor s-a redus de la 150 la 90 de pro­cu­ro­ri. A fost revi­zu­i­tă struc­tu­ra PG. Une­le sub­di­vi­ziu­ni au fost lichi­da­te. Ast­fel, rela­ți­i­le cu mass-media, ser­vi­ci­i­le de peti­țio­na­re, secu­ri­ta­tea inter­nă, ser­vi­ci­ul per­so­nal au fost trans­mi­se unor sub­di­vi­ziu­ni cre­a­te din func­țio­na­ri publi­ci. Pro­cu­ro­rii urmea­ză să se axeze doar pe inves­ti­ga­ții pe cau­ze pena­le. Noua struc­tu­ră va func­țio­na înce­pând cu 1 august, când va intra în vigoa­re legea. Atun­ci, șefii sub­di­vi­ziu­ni­lor vor fi pla­sa­ți pe prin­ci­pi­ul de inte­ri­mat, după care vor fi ini­ția­te con­cur­su­ri. După aceas­tă eta­pă, urmea­ză să con­so­li­dăm capa­ci­tă­ți­le a două pro­cu­ra­tu­ri des­pre care se vor­beș­te foar­te mult și pe care mizăm foar­te mult: Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­rup­ție și Pro­cu­ra­tu­ra pen­tru Com­ba­te­rea Cri­mei Orga­ni­za­te și Cau­ze Spe­ci­a­le.

Cine va conduce Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate?

Aceas­ta va fi cre­a­tă în baza a două sub­di­vi­ziu­ni din PG, spe­cia­li­za­te în ast­fel de acti­vi­tă­ți: Sec­ția Exer­ci­ta­re a Urmă­ri­rii Pena­le pe Cau­ze Excep­țio­na­le (con­du­să actu­al­men­te de Cor­ne­liu Bra­tu­nov, n.r.) și Sec­ția de Con­du­ce­re a Urmă­ri­rii Pena­le în orga­ne­le cen­tra­le ale MAI și Ser­vi­ci­ul Vamal (con­du­să actu­al­men­te de Vale­riu Bodean). Tot aici, pe par­curs, vor fi deta­șați ofi­țe­ri de urmă­ri­re pena­lă și ofi­țe­ri de inves­ti­ga­ție și prin aceas­ta vom imple­men­ta un prin­ci­piu care a fost efi­cient în toa­te sta­te­le din Euro­pa, con­so­li­dând spe­cia­liș­ti din diver­se dome­nii pen­tru a lucra la un sin­gur caz. 

Totuși, cine va fi șeful acestei structuri?

 Vom deci­de. Unul din­tre șefii actu­a­le­lor sub­di­vi­ziu­ni.

Deci, sau dl Bratunov, sau dl Bodean?

— Zile­le astea vom dis­cu­ta și vom deci­de.

— Ce se întâmplă acum cu procurorii care au activat anterior în Procuratura de nivelul Curților de Apel, în cea militară, de transport?

— Da, am dis­cu­tat cu toți. La 1 iunie, printr-un ordin, am anun­țat dis­po­ni­bi­li­za­rea pro­cu­ro­ri­lor, ca aceștia să aibă ter­me­nul legal, de 2 luni, pen­tru a-și revi­zui pozi­ția și a deci­de dacă se regă­sesc unde­va în noua struc­tu­ră sau aleg o altă opțiu­ne, de a ple­ca. Până acum nu avem nicio con­ce­di­e­re în acest sens. O par­te s-au dus la Pro­cu­ra­tu­ra muni­ci­pi­u­lui, alta – la cele din sec­toa­re sau spe­cia­li­za­te.

— Un aspect important din noua lege este alegerea procurorului general. Pentru asta, era nevoie de modificat Constituția, fapt care nici măcar n-a fost pus în discuție până acum, în Parlament. Ce urmează, în aceste condiții?

— Legea pre­ve­de două moda­li­tă­ți de ale­ge­re a pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Una, care impli­că modi­fi­ca­rea Con­sti­tu­ți­ei și care pre­ve­de că CSP selec­tea­ză can­di­da­tu­ra și o remi­te pre­șe­din­te­lui. Este și un model de tranzi­ție, până la modi­fi­ca­rea Con­sti­tu­ți­ei. Acest model are ele­men­te din legea nouă, dar și din cea veche. Pro­ce­du­ra de selec­ta­re a can­di­da­tu­rii revi­ne CSP-ului, doar că acte­le nu sunt remi­se șefu­lui sta­tu­lui, ci pre­șe­din­te­lui Par­la­men­tu­lui, care urmea­ză să pro­pu­nă can­di­da­tu­ra la vot. Fără îndo­ia­lă, aceas­tă moda­li­ta­te mai păs­trea­ză ampren­ta poli­ti­cu­lui, deo­a­re­ce e vor­ba de votul depu­ta­ți­lor, deși, ținând cont de rea­li­tă­ți­le noas­tre, aceas­ta este sin­gu­ra solu­ție rea­lă care poa­te fi imple­men­ta­tă. De ce spun asta? Deo­a­re­ce, și nu este un secret pen­tru nime­ni că astăzi, în con­di­ții de insta­bi­li­ta­te poli­ti­că, e greu de declan­șat pro­ce­du­ra de modi­fi­ca­re a Con­sti­tu­ți­ei și de asi­gu­rat o majo­ri­ta­te cali­fi­ca­tă, de 2/3 din depu­ta­ți.

— Când și cum va fi ales noul procuror general?

— Și cel de-al doi­lea model de ale­ge­re, cel de tranzi­ție, poa­te dema­ra după 1 august. Din acest motiv, noi nu am abor­dat, deo­cam­da­tă, acest subiect.

— Veți candida?

— Mi-i greu să vă spun acum. M-am gân­dit că-mi veți adre­sa aceas­tă între­ba­re și m-am gân­dit mult, dar nu am luat o deci­zie. E o pro­vo­ca­re seri­oa­să. Aș putea lua o deci­zie sigu­ră atun­ci când voi vedea cum va func­țio­na mode­lul pe care l-am imple­men­tat până acum. Să vedem cum vor reac­țio­na pro­cu­ro­rii la noua struc­tu­ră. Dacă lucru­ri­le vor mer­ge bine și dacă vom avea sus­ți­ne­re din par­tea Par­la­men­tu­lui, vom vedea. E extrem de difi­cil să acti­vezi în con­di­ți­i­le inte­ri­ma­tu­lui. E foar­te greu să cumu­le­zi două func­ții: să fii res­pon­sa­bil de urmă­ri­rea pena­lă, mai ales acum când sunt mul­te dosa­re de rezo­nan­ță, și tot­o­da­tă să par­ti­ci­pi la ela­bo­ra­rea unui șir de acte nor­ma­ti­ve…

— Sunt 5 luni de când dețineți interimatul acestei funcții. Cum ați aprecia activitatea dvs. în această perioadă? 

— Nu am dus lip­să de dosa­re de rezo­nan­ță. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea sunt fina­li­za­te, cel puțin la nivel de anche­tă. Avem cazul fos­tu­lui pre­mi­er Filat, al fos­tu­lui pre­mi­er Gabu­ri­ci. Sunt pre­mi­e­re. Nu am avut vreo­da­tă doi foști pre­mi­e­ri cer­ce­ta­ți penal. Sunt dosa­re­le fra­u­de­lor ban­ca­re. E dosa­rul cri­mei de la METRO. Avem dosa­re cu mer­ce­na­ri, seg­ment pe care coo­pe­răm cu SIS-ul. În gene­ral, sunt pro­vo­că­ri care nu au mai fost până acum. Și nu sta­tul e de vină, ci situ­a­ția din regiu­ne. Acum avem niș­te dez­le­gă­ri de situ­a­ție lega­te de fra­u­de­le ban­ca­re. Avem depo­zi­ții ce con­țin un volum mare de infor­ma­ții.

— Sunt dosare de rezonanță despre care, cu trecerea timpului, opinia publică nu este informată despre mersul anchetelor, dacă acestea există. Mă refer aici la omorul omului de afaceri Igor Basarab, la crimele de la Durlești și Ialoveni, rămase nedescoperite. Ce știți despre aceste dosare?

— Sunt ast­fel de dosa­re, dar credeți-mă, pe aces­te dosa­re s-a efec­tu­at un volum mare de lucru și s-au des­co­pe­rit, inclu­siv, alte infrac­țiu­ni de acest gen.

— Cu trecerea timpului, crimele acestea vor fi și mai greu de descoperit…

— Da, tim­pul este duș­ma­nul nos­tru, pen­tru că șter­ge urme­le, dar fap­tul că nu s-au găsit făp­ta­șii nu este un nea­juns al pro­cu­ro­ri­lor sau ofi­țe­ri­lor. Des­pre cri­ma de la Dur­lești (cea în care a fost învi­nu­it Andrei Cră­ciun, pen­tru un dublu omor din 2007) pot spu­ne că s-a dorit foar­te mult ca cri­mi­na­lul să fie găsit. Cunoaș­te­ți că, din exces de zel, o per­soa­nă, prin tor­tu­ră, a fost obli­ga­tă să se auto­in­cri­mi­ne­ze. A stat și în deten­ție, ulte­ri­or fiind rea­bi­li­ta­tă. Recent, după ce din buge­tul sta­tu­lui s-a achi­tat vre­un mili­on de lei în urma unei pro­ce­du­ri de regle­men­ta­re pe cale ami­a­bi­lă, am por­nit urmă­ri­rea pena­lă pen­tru a tra­ge la răs­pun­de­re pena­lă inclu­siv pro­cu­ro­rii sau poli­țiș­tii care s-au ocu­pat de acel dosar.

— De la 1 august, Procuratura va fi mai eficientă?

— Ar tre­bui să fie mai efi­cien­tă.

— Condamnarea lui Filat, deputat și fost premier, este cea mai importantă condamnare reușită vreodată de un procuror?

— Desi­gur… Dar, depin­de și ce înseam­nă „mai impor­tan­tă”. Sub aspec­tul subiec­tu­lui, v-am spus, nu a fost con­dam­na­tă vreo­da­tă o per­soa­nă cu un ase­me­nea sta­tut. Din punct de vede­re al instru­men­tă­rii, sunt dosa­re care se instru­men­tea­ză mult mai greu pen­tru a se ajun­ge la o sen­tin­ță de con­dam­na­re.

— Totuși, de ce a fost examinat cu ușile închise? Nu umbrește asta succesul condamnării?

— Cred că a fost o solu­ție corec­tă sub aspect tac­tic. Rela­tiv la PR, deci­zia era împo­tri­va noas­tră, pen­tru că am fost bla­ma­ți și învi­nu­iți de toa­te rele­le. Tac­tic, însă, a fost o deci­zie efi­cien­tă și mul­țu­mim instan­ței că a accep­tat asta. Sunt aspec­te ce nu puteau fi făcu­te publi­ce.

— Nici sentința motivată nu a fost făcută publică. De ce?

— Cred că, până la urmă, va fi făcu­tă publi­că. Nu uita­ți că dosa­rul nu are încă o fina­li­ta­te. Când sen­tin­ța va fi defi­ni­ti­vă, va fi publi­că.

— Apropo, ați citit sentința motivată? 

— Desi­gur.

— Și este argumentată?

— Desi­gur, cu pro­be­le adu­se de noi.

— Aveți sau nu temeri că CtEDO ar putea constata nereguli în acest dosar?

— De ce am avea teme­ri? CtE­DO este o garan­ție, un sti­mu­lent, inclu­siv pen­tru pro­cu­ror. Instan­ța euro­pea­nă asi­gu­ră o res­pon­sa­bi­li­za­re mai mare a jude­că­to­ri­lor și pro­cu­ro­ri­lor. Când se pro­ce­dea­ză corect, CtE­DO e de par­tea jus­ti­ți­ei.

— În cazul ăsta, credeți că va fi?

— Nu cunosc. Vom vedea la final.

— Cum va fi recompensată dna Bețișor pentru că a gestionat acest dosar?

— Nici­cum.

— Vreun ordin, medalie, primă?

– Nu… Să avem o fina­li­za­re. Legea spu­ne cum pot fi sti­mu­la­ți pro­cu­ro­rii pen­tru suc­ce­se deo­se­bi­te. Diplo­me, o insig­nă. Și nu e nea­pă­rat cazul Beți­șor. Pen­tru lucrul pe care l-a făcut, ea a fost remu­ne­ra­tă cu sala­riu. Nu am abor­dat subiec­tul, dar, tra­di­țio­nal, la Ziua Pro­cu­ra­tu­rii, a Inde­pen­den­ței, 1-2 pro­cu­ro­ri sunt pro­puși pen­tru sti­mu­la­re.

— Apropo, ați fost la nunta acesteia? 

— Nu, nici nu am ști­ut.

— Dar e posibil să obții 1 milion de lei la nunta unui procuror și a unui inspector fiscal? 

— În Mol­do­va? Nu am fost la nun­ți de foar­te mult timp. Când am făcut eu nun­tă, în 1993, tot am pri­mit 1 mili­on. De cupoa­ne. Era un vas mare cu cupoa­ne (zâm­beș­te, n.r.). Mă gân­desc cât ar tre­bui să pună pe masă fie­ca­re… Iară­și, nu știu, dar nu cred că cine­va a scos bani din niș­te rezer­ve din astea, tai­ni­ce, și i-a decla­rat ca fiind de la nun­tă. Nu-i seri­oa­să abor­da­rea.

— Ați văzut casa pe care și-o construiește?

— Am văzut-o în pre­să. Apro­po, des­pre fap­tul că este o inves­ti­ga­ție, ea mi-a rapor­tat ime­di­at ce a aflat că va apă­rea arti­co­lul. A pre­zen­tat acte ce con­fir­mă pro­ve­nien­ța bani­lor, a bunu­ri­lor. Din ceea ce am ana­li­zat și a rapor­tat, nu am sesi­zat vreo încăl­ca­re.

— Deci, dna Bețișor, când a aflat că va apărea un articol, v-a raportat despre asta?

— Da, a făcut asta pen­tru că exis­tă o situ­a­ție care poa­te adu­ce une­le supo­zi­ții în pri­vin­ța sa. A rapor­tat, iar eu i-am spus să adu­că acte. A făcut asta. Nu am văzut ceva ieșit din comun. Atât timp cât cine­va nu a adus pro­ba con­tra­rie, nu am moti­ve să nu cred acte­le pre­zen­ta­te.

— La ce etapă se află așa-zisul dosar al furtului „miliardului” din sistemul bancar? Și, ca să fim clari, e un dosar separat sau mai multe, aparte?

— E bine că adre­sa­ți aceas­tă între­ba­re, deo­a­re­ce aici se vehi­cu­lea­ză și se mani­pu­lea­ză mult în scop poli­tic. Pen­tru cla­ri­ta­te, vă spun că sunt trei gru­pu­ri de dosa­re. În pri­mul rând, fra­u­da­rea BEM a înce­put până în 2013, pe seg­men­tul gru­pu­lui Gaci­ke­vi­ci (Gri­go­re Gaci­ke­vi­ci, ex-președinte al BEM, n.r.), atun­ci când s-au dat foar­te mul­te cre­di­te nea­co­pe­ri­te cu gaj. Pe acest seg­ment, 11 dosa­re sunt deja în jude­ca­tă. E cer­ce­tat Gaci­ke­vi­ci și toți foștii mem­bri ai Comi­te­tu­lui de Cre­di­ta­re care au fra­u­dat inte­re­se­le băn­cii, accep­tând acor­da­rea cre­di­te­lor neper­for­man­te. Esti­ma­tiv, e vor­ba de vreo 2,5 mili­ar­de de lei. Toa­te pro­pri­e­tă­ți­le și mij­loa­ce­le finan­ci­a­re ale incul­pa­ți­lor sunt puse sub seches­tru. Sunt pes­te 128 mili­oa­ne de lei. În con­ti­nu­a­re, sunt dosa­re­le cu impli­ca­rea așa-numitului „grup Șor”, care vizea­ză anii 2013-2014. În aces­te dosa­re se inves­ti­ghea­ză cesio­na­rea ile­ga­lă a dato­ri­i­lor isto­ri­ce unor fir­me off-shore cu ter­men de sca­den­ță prin 2018 și sus­tra­ge­rea, prin inter­me­di­ul unor fir­me afi­li­a­te, a pes­te 10 mili­ar­de de lei – pla­sa­men­te ban­ca­re, trans­mi­se către BEM pen­tru relan­sa­rea acti­vi­tă­ții. În aces­te cau­ze, în afa­ră de Șor, sunt alte 9 per­soa­ne învi­nu­i­te. Avem pro­pri­e­tă­ți ale învi­nu­i­ți­lor puse sub seches­tru în valoa­re de 59 mili­oa­ne de lei, dar valoa­rea lor de pia­ță e de pes­te 200 de mili­oa­ne. Pe aces­te dosa­re se lucrea­ză mult cu gru­pul „Kro­ll” și cu struc­tu­ri de inves­ti­ga­ții din alte sta­te. S-au făcut ședin­țe comu­ne cu agen­ți de inves­ti­ga­ții din afa­ră, comi­sii roga­to­rii. Sun­tem tot tim­pul în con­tact cu spe­cia­liș­tii Kro­ll.

— Cu cei din Kroll, care acum efectuează ultima etapă a investigației, sunteți în contact? Primiți informații/rapoarte?

— Ne întâl­nim peri­o­dic. Am par­ti­ci­pat și eu la une­le întâl­ni­ri. E un schimb efi­cient de infor­ma­ții și date. 

— La ce etapă se află investigația lor?

— La eta­pa de iden­ti­fi­ca­re a pro­pri­e­tă­ți­lor și a posi­bi­li­tă­ți­lor de res­ti­tu­i­re a pre­ju­di­ci­i­lor.

— Deci, ei știu deja cine-s persoanele importante implicate în frauda bancară?

— Ei nu fac inves­ti­ga­ții pe per­soa­ne, ci pe tranzac­ții. În aces­te sche­me figu­rea­ză fir­me, mul­te off-shore. De alt­fel, ședin­țe­le cu exper­ții Kro­ll au avut loc la soli­ci­ta­rea lor și noi mai mult am fur­ni­zat infor­ma­ția soli­ci­ta­tă de ei. Ei au posi­bi­li­tă­ți pe care noi nu le avem.

— Ce fel de posibilități?

— Au agen­ții în mai mul­te sta­te și lucrea­ză la direct cu aces­tea. Noi lucrăm prin comi­sii roga­to­rii, care dese­o­ri ter­gi­ver­sea­ză mun­ca.

— Cât timp poate dura obținerea unor informații prin comisii rogatorii?

— Avem cazu­ri când nu pri­mim răs­puns și timp de un an.

— De ce se întâmplă asta? Sunt influențați cei de acolo?

— Nu pot să știu, dar intu­iesc că sunt atin­se și inte­re­se­le lor prin aces­te fra­u­de și dân­șii pur­ced la anche­te pro­prii, documentându-se în baza infor­ma­ți­i­lor remi­se de noi. Din acest motiv, sunt mai selec­ti­vi. Dar, e o per­cep­ție per­so­na­lă.

— Revenind la dosare. Care e al treilea grup?

— Aici se inves­ti­ghea­ză pres­ta­ția fac­to­ri­lor de deci­zie din insti­tu­ți­i­le de stat, când a avut loc capi­ta­li­za­rea băn­cii, când s-a înstră­i­nat pache­tul de acțiu­ni de con­trol, când s-a dat garan­ția Guver­nu­lui. Aici avem cin­ci per­soa­ne cu rang îna­lt și foar­te îna­lt care au sta­tut de bănu­iți și învi­nu­iți. Sunt comi­sii roga­to­rii și aștep­tăm răs­pun­su­ri. În ulti­mul timp, s-a vor­bit mult des­pre Miha­il Gofman și Ser­giu Sagai­dac. Ei au fost invi­ta­ți să fie audi­ați pe acest dosar. 

— De ce nu au fost chemați înainte de ieșirea lor cu acele declarații acuzatoare?

— Pen­tru că lip­seau indi­ci­i­le care ar ară­ta că ei ar fi mar­to­ri. Nu-i poți che­ma la audi­e­ri pe toți, ci doar atun­ci când ai cer­ti­tu­di­nea că acel om știe ceva. Nu am ști­ut de Sagai­dac, așa cum nici voi nu ați ști­ut. Des­pre Gofman… Hai­de­ți să vor­bim des­pre acel grup secret, des­pre care a vor­bit el. Într-adevăr, în vara anu­lui 2013, când au apă­rut pri­me­le idei des­pre capi­ta­li­za­rea băn­ci­lor și înstră­i­na­rea pache­tu­lui majo­ri­tar de acțiu­ni, la insis­ten­ța CNA și a pro­cu­ro­ru­lui gene­ral de atun­ci s-a cre­at un grup de spe­cia­liș­ti în dome­niu. De la CNA a fost dele­gat dl Gofman, iar gru­pul urma să facă o ana­li­ză a lega­li­tă­ții capi­ta­li­ză­rii băn­cii și înstră­i­nă­rii pache­tu­lui majo­ri­tar de acțiu­ni. Doar că, în octom­brie 2013, Par­la­men­tul, printr-o hotă­râre, a decis că „nu s-au con­sta­tat devi­e­ri de la cadrul legal…”. Oda­tă lua­tă aceas­tă hotă­râre, s-a pus punct acti­vi­tă­ţii gru­pu­lui. În cadrul lui, dl Gofman nu s-a remar­cat în niciun fel. A fost zero. Gru­pul nu a dat nicio con­clu­zie și nu a făcut nicio ana­li­ză. Ast­fel, decla­ra­ți­i­le dlui Gofman ne fac să cre­dem că urmă­resc alte sco­pu­ri decât cele de a ne aju­ta să avan­săm în inves­ti­ga­ții. Se ope­rea­ză cu date ero­na­te și se mani­pu­lea­ză. Îmi pare rău că și pre­sa pre­ia une­o­ri infor­ma­ții fără să le veri­fi­ce… Nu pot să nu vor­besc des­pre mor­ți­le sus­pec­te, des­pre care s-a scris că ar fi avut aso­ci­e­ri cu fra­u­da ban­ca­ră. Insist și sunt ferm pe pozi­ție că sunt ches­tiu­ni care nu cores­pund rea­li­tă­ții.

577-harunjen Vă rog să faceți claritate în privința acelor decese.

Moar­tea e o tra­ge­die per­so­na­lă și urmea­ză să fie tra­ta­tă cu maxi­mă seri­o­zi­ta­te și res­pon­sa­bi­li­ta­te. Hai­de­ți să vor­bim des­pre aces­te dece­se.

— Discuțiile au început de la politicieni, apoi dl Gofman, iar presa, inclusiv ZdG, a insistat să afle mai multe detalii.

— Înca­sa­to­rul de la Hân­cești, care lucra la BEM, era un om în eta­te. S-a împuș­cat în văzul fii­cei și al nepoa­tei mino­re, cu arma din dota­re, pe care tre­bu­ia s-o pre­dea. Dece­da­tul nu a avut nicio atri­bu­ție la cazul cu arde­rea mași­nii care ducea docu­men­te­le băn­cii, așa cum s-a vehi­cu­lat. Cel care era atun­ci la volan este viu și este cer­ce­tat în dosa­rul de la PG. Omul care s-a împuș­cat nu are nicio trea­bă cu fra­u­da ban­ca­ră și pro­ba­bil nici nu știa cine este Șor sau fir­ma Kla­s­si­ka Force. E o abe­ra­ție.

— De ce s-a împușcat?

— Con­su­ma alco­ol, dar nu cred că acesta-i moti­vul. Avea mari dato­rii. Avea con­di­ții de trai degra­dan­te… Anu­al, în R. Mol­do­va, se sinu­cid vreo 400 de oame­ni. Numai în 2016 s-au sinu­cis 250 de oame­ni. Vă dați sea­ma cu ce feno­men catas­tro­fal ne con­frun­tăm? Am infor­ma­ții și des­pre cazu­ri­le de into­xi­ca­ții, cu refe­ri­re la fos­tul șef de direc­ție de la BNM, dece­dat into­xi­cat. Anul aces­ta avem 67 ast­fel de cazu­ri.

— Vedeți că, aceste persoane erau din sistemul bancar. Din această cauză decesele lor au provocat interes, dar nimeni de la Procuratură niciodată nu a ieșit pentru a oferi detalii.

— Noi nu ne putem face agen­da din spec­ta­co­le­le care se fac sea­ră de sea­ră la tele­vi­zor. Reve­nind la dece­sul fos­tu­lui șef de direc­ție de la BNM, avem dosar penal des­chis pe acest fapt. Blo­cul în care locu­ia a fost con­stru­it cu încăl­că­ri. Răsu­flă­toa­rea era astu­pa­tă cu hâr­tie. Au fost încăl­că­ri de pro­iec­ta­re. Pe timp de iar­nă, casa a fost deco­nec­ta­tă de la gaz pen­tru a se înlă­tu­ra pro­ble­me­le. Puteau fi și mai mul­te tra­ge­dii.

— Dosarul miliardului (de USD) furat prin Banca Socială, Unibank și BEM în noiembrie 2014 și cel al creditelor neperformante este unul și același subiect?

— Nu, v-am spus. Acest aspect se inves­ti­ghea­ză în cadrul dosa­ru­lui Șor, când au fost sus­tra­se, prin inter­me­di­ul unui grup de fir­me afi­li­a­te, pla­sa­men­te în sumă de pes­te 10 mili­ar­de de lei, banii fiind pla­sa­ți la 5 fir­me care aveau per­soa­ne inter­pu­se. Ele au fost reți­nu­te. S-a con­sta­tat că nu aveau nicio legă­tu­ră cu banii.

— Dar cum au ajuns să figureze în calitate de fondatori de firme?

— Au dat cân­d­va, cum­va, pen­tru vreo 100 USD, acte­le, pe care cine­va le-a folo­sit. Nu știți cum se face la noi?

— Dosarul lui Ilan Șor este unul „pe bune” și se va solda cu o condamnare?

— Acum lucrăm intens ca dosa­rul Șor să fie tri­mis în jude­ca­tă. Va deci­de instan­ța. Noi vom face tot posi­bi­lul ca el să fie men­ți­nut în deten­ție. Doar așa putem obți­ne exa­mi­na­rea efi­cien­tă a cazu­lui. Pen­tru că R. Mol­do­va nu prea are hota­re con­tro­la­te, mai ales pe seg­men­tul trans­nis­trean. Uitați-vă ce se întâm­plă. Avem zeci de sen­tin­țe nee­xe­cu­ta­te. Per­soa­ne­le fug. Fug doam­ne jude­că­tor, ori­ci­ne. Sun­tem cri­ti­ca­ți că ținem oame­nii în deten­ție pre­ven­ti­vă, până la con­dam­na­re. Sun­tem lua­ți la între­bă­ri și de cole­gii din alte sta­te sau de par­te­ne­rii de dezvol­ta­re, care spun că nu ar fi un lucru bun. Dar, facem asta pen­tru că nu putem avea alt­fel o sigu­ran­ță că per­soa­ne­le nu vor fugi din R. Mol­do­va. Dacă plea­că, mini­ma­li­zăm efec­tul jus­ti­ți­ei. Vom avea sen­tin­țe de con­dam­na­re, dar puș­că­ri­i­le vor fi goa­le. Nime­ni nu vrea să stea la puș­că­rie în R. Mol­do­va. Atun­ci când posi­bi­li­tă­ți­le de altă natu­ră sunt epu­i­za­te, când omul sim­te că nu mai poa­te face nimic, nu poa­te influ­en­ța jus­ti­ția, pro­cu­ra­tu­ra, ale­ge să-și ia pașa­por­tul și să ple­ce. O face nes­tin­ghe­rit, deo­a­re­ce seg­men­tul de fron­ti­e­ră trans­nis­trean nu este con­tro­lat de auto­ri­tă­ți.

— Și nu prea există soluții.

— Iată „Vitas”, Vita­lie Bur­la­cu, con­dam­nat recent, unde este? Așa se face la noi…

— Revenind la Șor. Sunt probe suficiente pentru a-l condamna?

— Sco­pul nos­tru e să tri­mi­tem dosa­rul în jude­ca­tă. Ne con­frun­tăm cu avo­ca­ți buni. Azi oame­nii au posi­bi­li­tă­ți să anga­je­ze avo­ca­ți pro­fe­si­o­niș­ti. În aces­te con­di­ții, nu ne per­mi­tem să mer­gem în instan­ță să ne facem de râs, fără pro­be… Nu știu dacă ați obser­vat, în ulti­mii 2-3 ani, achi­tă­ri pe dosa­re de rezo­nan­ță n-au prea fost.

— Protestele susținătorilor lui Șor influențează procurorii?

— Dar pro­tes­te­le care au fost până acum pe pra­gul Pro­cu­ra­tu­rii ne-au influ­en­țat? Nu, sigur.

— Cum explicați, nu neapărat ca procuror, ci ca cetățean, de ce lumea a votat și susține o persoană acuzată de fraude și escrocherii?

— Soci­e­ta­tea este mani­pu­la­tă. Oame­nii nu mai sunt libe­ri să jude­ce real. Zil­nic avem show-uri TV. De fie­ca­re dată cine­va iese în evi­den­ță, își face PR acu­zând pe alt­ci­ne­va. Omul ascul­tă și cre­de. Ast­fel, i se cre­ea­ză o per­cep­ție greși­tă des­pre cuta­re sau cuta­re. Așa, soci­e­ta­tea este ușor de mani­pu­lat și ușor de adus în Pia­ță, ușor de tri­mis aca­să… Mă uit inclu­siv la rude­le mele, la părin­ții mei. Toți au opțiu­ni, nea­vând trea­bă nici cu Chi­și­nă­ul, nici cu poli­ti­ca. Toți sunt pre­gă­tiți de ceva, toți știu deja că va fi ceva. Știu chiar mai mul­te decât mine. 

— Zilele trecute, a fost eliberat mandat de arest pe numele lui Veaceslav Platon, un alt controversat om de afaceri, învinuit că a participat la fraudarea sistemului bancar. El în ce grup de dosare se încadrează?

— El este inves­ti­gat pen­tru sus­tra­ge­rea bani­lor din BEM. Vom deci­de, cu tim­pul, care a fost gra­dul lui de par­ti­ci­pa­ție în acest pro­ces.

— E simplă procedura de extrădare? El are și cetățenia rusă.

— Asta nu con­tea­ză. Este impor­tant să nu aibă cetă­țe­nia Ucrai­nei, pen­tru că sta­te­le mem­bre ale Con­ven­ți­ei nu-și extră­dea­ză cetă­țe­nii pro­prii. Urmea­ză acum ca o instan­ță din Ucrai­na să deci­dă dacă dă sau nu curs soli­ci­tă­rii noas­tre de extră­da­re. Astăzi (mar­ți dimi­nea­ța), tot ce pot să vă spun e că el a fost reți­nut cu un pașa­port ucrai­ne­an fals.

— El a propus să fie audiat de la distanță, printr-o conferință video, la care să asiste și presa. Cum vi se pare cerința?

— Noi facem anche­tă sau ce? Dacă oame­nii își pro­pun show-uri, atun­ci da. Audi­e­ri­le se fac în fața orga­nu­lui com­pe­tent sau în fața instan­ței. El nu are sta­tut de vic­ti­mă, pen­tru a fi audi­at în mod spe­cial. El tre­bu­ie să fie audi­at în con­for­mi­ta­te cu sta­tu­tul pe care-l are, cel de învi­nu­it. Și, poa­te da depo­zi­ții sau poa­te tăcea. Va fi anche­tat și jude­cat în baza pro­be­lor acu­mu­la­te.

— De ce se spune că Procuratura se află „la cheremul” lui Vlad Plahotniuc?

— Cine spu­ne asta?

— Politicieni, oameni simpli…

— Hai­de­ți să con­ști­en­ti­zăm că, la noi, cam­pa­nia elec­to­ra­lă durea­ză 365 de zile pe an. Par­ti­de­le aduc nume­roa­se acu­za­ții și insi­nu­ă­ri. De asta, nu vreau să comen­tez ast­fel de vor­be. Iată, acum eu con­duc Pro­cu­ra­tu­ra…

— Ați vorbit cu el vreodată? Dar cu oameni apropiați lui, care v-ar da indicii, idei, sfaturi?

— Nu, nu. Fiți seri­o­și…

— Puteți afirma că Procuratura este o instituție independentă politic?

— Nu, nu pot să afirm asta. De ce? Pen­tru că, la acest moment, Pro­cu­ra­tu­ra e o insti­tu­ție depen­den­tă poli­tic. Numi­rea pro­cu­ro­ru­lui gene­ral se face pe cri­te­rii poli­ti­ce, selec­ta­rea lui ține de pro­du­sul înțe­le­ge­rii unor frac­țiu­ni din Par­la­ment. Dar uitați-vă ce se întâm­plă în alte insti­tu­ții. De exem­plu, CNA, când a făcut pri­me­le acțiu­ni în dosa­rul Vicol, când a fost impli­cat și Filat. A tre­cut, prin vot, sub Guvern, ulte­ri­or, iară­și sub Par­la­ment. Cum cre­de­ți, astea nu sunt mani­pu­lă­ri poli­ti­ce? Sau, nea­vând un sta­tut clar, ace­eași sala­ri­za­re, legi­le pen­tru pro­cu­ro­ri nu tot par­la­men­ta­rii le fac? 

— Dar influență politică în dosare?

— Pot să vă arăt. Avem o sta­tis­ti­că din care vedem câte demer­su­ri vin de la depu­ta­ți. Sunt sute de demer­su­ri prin care aceștia dau dova­dă de o incom­pe­ten­ță tota­lă și cer să fie făcu­te anu­mi­te acțiu­ni în anu­mi­te dosa­re… Noi le igno­răm. Am tri­mis și o scri­soa­re pre­șe­din­te­lui Par­la­men­tu­lui, după o ana­li­ză amplă, în care am cerut să se facă o lec­ție cu depu­ta­ții pen­tru a le expli­ca că nu au drep­tul să facă ce fac. Ei fac tri­mi­te­re la Legea cu pri­vi­re la sta­tu­tul depu­ta­tu­lui, care spu­ne că au drep­tul să cea­ră ceva, cu excep­ția cazu­ri­lor în care are loc urmă­ri­rea pena­lă sau dosa­rul e în jude­ca­tă. Să vă arăt ce demer­su­ri tri­mit ei și cu ce insis­ten­ță… E stra­niu că cetă­țe­nii ape­lea­ză la depu­ta­ți, când tre­bu­ie să soli­ci­te orga­nul de urmă­ri­re pena­lă sau instan­ța de jude­ca­tă. Se vede că, în teri­to­riu, au loc înțe­le­ge­ri între cetă­țe­ni și depu­ta­ți, care le pro­mit mul­te în cam­pa­ni­i­le elec­to­ra­le.

— Vorbim de adresări oficiale. Dar neoficiale?

— Per­so­nal nu am avut. De când sunt în Pro­cu­ra­tu­ră, nu am avut tan­gen­țe nici cu poli­ti­cul, nici cu poli­ti­cie­nii.

— Zilele trecute, un alt politician controversat, Renato Usatîi, a spus că refuză să fie audiat de procurori, după ce a declarat, la o emisiune TV, că Plahotniuc i-ar fi oferit 1,5 milioane USD, ca să părăsească țara pentru 3 luni, în toamnă, pentru că aceștia lucrează pentru Plahotniuc. Cum apreciați aceste declarații?

— Usa­tîi a fost che­mat să facă decla­ra­ții. Am intu­it că va pro­ce­da așa, pen­tru că el în fie­ca­re zi decla­ră ceva, că cine­va vrea să dea bani… Câte nu s-au vor­bit! Pro­ble­ma e că pe noi încear­că să ne dez­ba­tă cine­va de la acti­vi­tă­ți impor­tan­te. Noi tre­bu­ie să aler­găm după poveș­ti­le lui Usa­tîi și alții, pen­tru a ne auto­se­si­za? Câte emi­siu­ni sunt sea­ra? Toți vor să iasă cu cire­a­șa de pe tort. Să aler­găm după ei? De câte ori a fost invi­ta­tă dna Bod­na­ren­co, depu­ta­ta care a zis că i s-au pro­pus bani pen­tru a fi cum­pă­ra­tă? Nici până azi nu a fost la Pro­cu­ra­tu­ră. Ce să facem cu cau­za pena­lă por­ni­tă? For­țat nu o putem adu­ce, pen­tru că are imu­ni­ta­te. Sunt sute și mii de situ­a­ții simi­la­re, iar când sunt invi­ta­ți poli­ti­cie­nii – sau nu vin, sau ne spun că decla­ra­ția a fost una poli­ti­că.

— V-ați clarificat cu așa-zisa anchetă care ar fi în desfășurare în SUA privind furtul miliardului? E real un asemenea scenariu?

— Nu este nicio anche­tă. Este doar scri­soa­rea unui ONG care are sco­pul de a face spec­ta­col. Noi avem o scri­soa­re ofi­ci­a­lă de la Amba­sa­da SUA, care ne-a spus că ceea ce face Gofman în SUA nu are nimic în comun cu Guver­nul SUA. Dl Gofman, ca fost ofi­țer, dă dova­dă de lași­ta­te. A lan­sat niș­te acțiu­ni în spa­ți­ul public și pe urmă nu vine la audi­e­ri. Nime­ni nu are de gând să-l reți­nă, ca mar­tor. Nime­ni nu l-a reți­nut când a fost anche­tă pe el, când voi ați inves­ti­gat ave­rea lui.

— În ultimele luni, a fost în atenția opiniei publice un alt dosar important, cel în privința judecătoarei Domnica Manole. Care este soarta lui, astăzi?

— Avem anche­tă, pe care încer­căm s-o facem obiec­tiv. Cred că apre­ci­e­rea urmea­ză s-o pri­mim la fina­lul aces­tei anche­te, care va fi făcu­tă public. 

— Recent, Curtea Constituțională a decis că judecătorii și procurorii pot fi trași la răspundere, prin acțiune de regres, după ce statul pierde din cauza lor dosare la CEDO. Vi se pare corect?

— Da, tre­bu­ie să răs­pun­dă. Este un dezi­de­rat inter­națio­nal, iar fie­ca­re tre­bu­ie să răs­pun­dă pen­tru solu­ția pe care o ia. Nu poți adop­ta hotă­râri care lasă ampren­te seri­oa­se asu­pra cui­va și nime­ni să nu răs­pun­dă.

— Dar de unde să ia banii?

— Nu știu. Să răs­pun­dă cu pro­pri­e­tă­ți­le.

— Doar la ședința CSP de acum două săptămâni, nu mai puțin de cinci procurori au plecat din Procuratură pentru a fi numiți judecători. Anul trecut au fost înregistrate alte cazuri similare. De ce pleacă procurorii?

— Pro­fe­sia de jude­că­tor este una în care aproa­pe fie­ca­re pro­cu­ror își doreș­te să accea­dă. Se con­si­de­ră că este un nivel pro­fe­sio­nal mai îna­lt. Nu știu. Pro­cu­ro­rii plea­că. Și sala­ri­i­le sunt mai mari. Și liber­ta­tea e mai mare. Nime­ni nu îți dă indi­ca­ții, iar sin­gu­ra for­mă de apre­ci­e­re a acti­vi­tă­ții este Cur­tea de Apel sau Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ție.

— Libertatea se datorează statutului de magistrat pe care-l au. Era acest statut și o soluție pentru procurori?

— Era, dar acest lucru s-a ratat în 1994, când PG s-a opus, nedo­rind să fuzio­ne­ze la acea eta­pă cu Minis­te­rul Jus­ti­ți­ei, păstrându-se ca insti­tu­ție inde­pen­den­tă.

— Există astăzi locuri vacante în Procuratură?

— Acum, după mic­șo­ra­rea numă­ru­lui de pro­cu­ro­ri, nu. Dar, în 2015 am acti­vat cu o lip­să de 10%, deo­a­re­ce mul­ți au ple­cat. După ide­i­le pri­vind modi­fi­ca­rea legii cu pri­vi­re la avo­ca­tu­ră și fap­tul că pro­cu­ro­rii nu vor putea bene­fi­cia de drep­tul de a acce­de în pro­fe­sie fără a da exa­men, mul­ți au decis să ple­ce în avo­ca­tu­ră, îna­in­te ca ace­le modi­fi­că­ri să intre în vigoa­re. Pen­tru că licen­ța de avo­cat este o garan­ție de vii­tor, o afa­ce­re mică de fami­lie care-ți va adu­ce tot tim­pul un ban cât de mic. Acum, pro­cu­ro­rii ar tre­bui să susţi­nă exa­me­ne în rând cu stu­den­ții de la drept. Nu e corect. Reu­șeș­te să susţi­nă exa­me­nul, dar este și fac­to­rul moral. Tot­o­da­tă, avo­ca­tu­ra este în pri­mul rând un busi­ne­ss. Exis­tă con­cu­ren­ță, inte­re­se de grup. 

— De ce un tânăr ar trebui să-și dorească să devină procuror, când la televizor aude doar lucruri urâte despre această muncă?

— E un sis­tem cri­ti­cat, dar noi per­ce­pem cri­ti­ca drept ele­ment de mobi­li­za­re. Fap­tul că un pro­cu­ror ar putea rea­li­za un dosar de rezo­nan­ță, câști­ga un pro­ces, cum se spu­ne în popor, ar fi o ches­tiu­ne ce ține de per­so­na­li­ta­te, de orgo­liu. E un duel de inte­li­gen­ță cu un avo­cat.

— Duel care de multe ori poate fi tranșat de un judecător rău intenționat.

— Da, la ori­ce eta­pă poa­te inter­ve­ni un jude­că­tor care sto­pea­ză tot. A fost la noi dna Mari­a­na Ale­xan­dru, ex-procuror la DNA, care a ges­tio­nat în Româ­nia dosa­re seri­oa­se, cum ar fi cel al ex-premierului Năs­ta­se, con­dam­nat ulte­ri­or. A stat câte­va săp­tămâ­ni la Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­rup­ție, în birou cu pro­cu­ro­rii, și a ofe­rit con­sul­tan­ță, la nivel gene­ral, dar și în dosa­rul fra­u­dei ban­ca­re. Ea a spus că s-a cru­cit văzând cum se lucrea­ză la noi, când pro­cu­ro­rul e che­mat în instan­ță de fie­ca­re dată. Dacă cui­va nu i-a plă­cut cum a fost inte­ro­gat, ata­că procesul-verbal în instan­ță, care poa­te să-l declare nul. Ea ne-a zis: „Da voi, de ce mai tri­mi­te­ți dosa­rul în jude­ca­tă, la final, dacă el este exa­mi­nat, filă cu filă? Când lucra­ți voi?”.

— Și o ultimă întrebare. Pe 29 iulie, ZdG împlinește 12 ani. Aș vrea să vă întreb, și aștept un răspuns sincer de la dvs., de ce citiți sau de ce nu citiți ZdG.

— Știu, știu. Eu citesc Zia­rul de Gar­dă și ați anti­ci­pat ce am vrut să spun la final. Vă feli­cit cu pri­le­jul celor 12 ani și vă doresc suc­ce­se în acti­vi­ta­te. Să aveți cât mai mul­te sur­se, să inter­ve­ni­ți cât mai adânc în inves­ti­ga­ții. Noi citim ZdG, pen­tru că el a fost luat de mul­te ori ca sur­să de infor­ma­ții. De mul­te ori ne-am inspi­rat, auto­se­si­zat din sur­sa dvs. Am fost și foar­te mult cri­ti­ca­ți, și vă mul­țu­mim și pen­tru cri­ti­că. O cri­ti­că bună, sănă­toa­să, tot tim­pul ne mobi­li­zea­ză. Noi tot tim­pul tre­bu­ie să fim cri­ti­ca­ți, pen­tru ca tot tim­pul să fim res­pon­sa­bi­li.

— Vă mulțumim!

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *