Notice: Use of undefined constant UT_THEME_VERSION - assumed 'UT_THEME_VERSION' in /home/admin/web/mediasource.info/public_html/wp-content/themes/mediasource2/functions.php on line 306

[DOC]Familia din caracatiţa justiţiei

Justiție

Soţul ei, om de afaceri, este deţinut în Penitenciarul nr. 13, fiind condamnat, în urmă cu un an, la 12 ani de închisoare de prima instanţă. Fratele ei, un alt om de afaceri, este încarcerat, tot pentru 12 ani, în regiunea transnistreană, într-un dosar în care a fost maltratat şi şantajat pentru a renunţa la firmele pe care le conducea în stânga Nistrului. În urmă cu două luni, şi pe numele ei a fost deschis un dosar penal.

Pe 14 mai 2014, Ala Gherman a obţinut o primă victorie. Judecătorii Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat, de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), au menţinut deciziile instanţelor inferioare şi au decis ca şase membri ai familiei sale, ea, Ala Gherman, fratele Vitalie Eriomenco, soţia, părinţii şi copiii, Vera, Tudor, Elena şi Vladislav, să primească de la stat, fiecare, câte 32 de mii de lei despăguburi (în total 192 de mii de lei) pentru că, la 20 ianuarie 2012, pentru a executa o interpelare venită din partea lui Andrei Mejinschi, pe atunci şef al „УБОПиК-ului” din regiunea transnistreană, echivalentul CNA în R. Moldova, Gheorghe Tretiacov, pe atunci şeful Poliţiei Criminale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a trimis informaţii cu caracter personal autorităţilor ilegale din stânga Nistrului, legate de cele şase persoane, inclusiv de afacerile şi proprietăţile pe care acestea le deţin în Chişinău.

471-Vitalie-Eriomenco„Am rămas şocată de ce am văzut”

Informaţiile şi colaborarea dintre Andrei Mejinschi, care este fratele lui Valentin Mejinschi, fost şef al CCCEC şi ex-ministru al MAI, şi Gheorghe Tretiacov, angajat oficial în cadrul MAI, s-a făcut în cadrul unui dosar arhicunoscut şi mediatizat în ultimii ani, inclusiv de presa internaţională. Dosarul îl are în prim-plan pe Vitalie Eriomenco, fratele Alei Gherman, care deţinea, împreună cu un controversat afacerist local, Victor Petriman, patru cele mai mari fabrici din r. Slobozia. Eriomenco a fost răpit, în martie 2011, iar mai apoi maltratat şi şantajat de către miliţienii transnistreni pentru a transmite pachetul de acţiuni al întreprinderilor pe care le gestiona, lucru pe care, într-un final, l-a făcut.

De atunci, Ala Gherman a făcut tot posibilul pentru a-şi salva fratele din ghiarele separatiştilor. A organizat conferinţe de presă, a anunţat organizaţiile internaţionale şi ambasadele acreditate în R. Moldova, dar şi autorităţile de drept de la noi, MAI-ul şi Procuratura Generală (PG). „Fratele meu, condamnat în 2013 la 12 ani de închisoare, e acuzat că, chipurile, a spălat bani, lucrând cu firme fantomă, că pe bani furaţi şi-a construit casa şi tot ce are în casă, cu toate că făbricile sale aveau peste 500 de angajaţi şi rulaje de zeci de milioane de dolari. După ce am avut acces la dosar, care avea 25 de volume, un fotograf a fotografiat 3 zile în biroul anchetatorului, am fost şocată de ce am văzut. Nu înţelegeam ce atribuţii am eu, copiii la dosarul din Transnisitria”, povesteşte Ala Gherman. Atunci a şi început să depună primele plângeri.

Plângerile rămase fără rezultat

„Am scris la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) şi la MAI. În primul răspuns cei de la CNPDCP spuneau că nu e încălcare, iar în răspunsul MAI era menţionat că datele nu au părăsit teritoriul R. Moldova, chiar dacă au fost trimise în partea stângă…”, relatează Ala Gherman. Ulterior, CNPDCP şi-a schimbat poziţia, admiţând ilegalitatea comisă de Gheorghe Tretiacov. Vitalie Paniş, directorul CNPDCP, a declarat pentru ZdG că, iniţial, Centrul a fost indus în eroare de către MAI, care făcea trimitere la nişte documente anulate încă în 2005. „Noi nu aveam cum să nu-i credem. Răspunsul era semnat de un viceminsitru. După ce am reexaminat cazul, am depistat, totuşi, că MAI ne-a informat greşit”, zice acesta. Totuşi, deşi au constatat nelegiuirea, atenţionând MAI-ul să nu mai procedeze aşa, făcând trimitere la mai multe regulamente, reprezentanţii Centrului anunţau că nu există temeiuri juridice pentru a-l pedepsi pe Tretiacov.

Ala Gherman a depus plângeri şi la adresa Serviciului Securitate Internă a MAI, dar şi la adresa PG, solicitând pedepsirea penală a lui Tretiacov. Printr-un răspuns semnat de Vladimir Maiduc, fostul şef al Securităţii Interne, se menţiona că nu există încălcări din partea acestuia, pentru că, oficial, potrivit legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului din 2005, toate organele de drept de acolo sunt parte componentă a organelor de drept din R. Moldova. Nici procurorii nu au avut un alt răspuns la subiect, răspunzându-i că nu există temeiuri de a iniţia urmărirea penală pe numele lui Tretiacov. Judecătorul de instrucţie a menţinut poziţia procurorilor. Aşa a depus plângere în judecată, care, în final, i-a dat dreptate. Totuşi, nici după decizia CSJ, angajatul MAI nu mai poate fi pedepsit penal, pe caz existând încheierea judecătorului de instrucţie.

„Socot că eu nu am încălcat nimic”

Din documentele din dosar deţinute de ZdG, se observă că relaţiile de colaborare dintre Gheorghe Tretiacov şi Andrei Mejinschi nu erau o premieră. Cei doi au vorbit în limba rusă, iar Tretiacov l-a recunoscut pe Mejinschi drept „начальник УБОПиК МВД ПМР, подполковнику милиции”. „Poziţia mea este una. Că a fost legea primită în 2005, unde poliţia, procuratura şi SIS-ul din partea stângă a Nistrului au fost recunoscute ca părţi componente ale MAI. Eu am procedat conform legii date. Ce a spus Curtea… Ea e Curte, ea decide. Eu socot că eu nu am încălcat nimic”, ne-a spus Gheorghe Tretiacov. Întrebat de ZdG dacă a mai colaborat cu cei din stânga Nistrului, colonelul a evitat un răspuns. „Noi vorbim de cazul care este. Ce s-a lucrat, cine, nu mă interesează”, a replicat acesta. Ulterior, a revenit cu un sunet, amintind că în privinţa sa procurorii au decis că a procedat corect. „Acţiunile mele, ale colonelului Tretiacov, au fost apreciate corect. CSJ s-a expus asupra legalităţii legislaţiei noastre, nu asupra acţiunilor colonelului. S-a decis că eu, colonelul, am procedat corect”, susţine actualul şef al Secţiei combatere a crimelor grave din cadrul Inspectoratului General de Poliţie.

„Este o abordare şi o interpretare incompetentă. Înseamnă că ei mai colaborează şi acum. Primul articol al legii la care face referire dl Tretiacov stabileşte când legea va intra în vigoare, adică atunci când în regiune va fi un sistem al puterii ales în mod democratic, şi când ea va fi demilitarizată… E fantastic dacă aşa spune MAI-ul”, replică Alexandru Postică, director de Program în cadrul Asociaţiei Promo-LEX. Şi avocata Nicoleta Hriplivîi, de la Promo-LEX, cea care a reprezentat familia Bejan/Eriomenco în instanţa de judecată, combate afirmaţiile lui Gheorghe Tretiacov. „În primul rând, avem o decizie a CNPDCP prin care se constată că acţiunile dlui Tretiacov au fost ilegale. Curtea nu s-a pronunţat că nemijlocit acesta este vinovat, dar a pecizat că prin intermediul acţiunilor d-lui, MAI se face responsabil. O persoană fizică poate fi numită responsabilă doar în cadrul unui proces penal, iniţierea căruia, din păcate, în acest caz, s-a refuzat, ilegal”, zice avocata.

Toată familia, cu dosare penale

Mica victorie a Alei Gherman în acest caz nu este însă decât o palidă consolare. Or, în 2012, perioadă în care aceasta se războia cu justiţia, încercând să-i facă dreptate fratelui său, soţul ei, Ion Gherman, şi el om de afaceri, a fost arestat. „A fost un dosar, în 2008, care a fost clasat, legal. În 2012, de către Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general, dosarul a fost redeschis. Motivul oficial: În procesul-verbal de audiere a soţului, din 2008, nu era indicată ora. A fost anulată acea interogare, iar dosarul reluat şi, în câteva luni, trimis în judecată. Peste puţin timp, prin sentinţa judecătorului Oleg Melniciuc, soţul meu a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Toate astea din cauza unui contract dintre două firme. Una a soţului, alta a unui alt om de afaceri. Practic, în perioada în care eu acuzam organele de drept că nu fac nimic, spuneam nume de procurori care fac ilegalităţi, dosarul este redeschis. Practic a început o dosariadă”, spune aceasta.

În noiembrie 2013, Ala Gherman făcea public cazul soţului său în cadrul unei conferinţe de presă. „A doua zi, soţul e vizitat de procuror, care îi aduce la cunoştinţă că mai are un dosar penal. Cică am fi luat bani de la un fost poliţist, acum consilier în Anenii Noi, şi nu i-am construit casa. Dar, există oameni care spun că au muncit acolo. Există imagini”, relatează femeia, prezentându-ne mai multe acte doveditoare în acest sens. Interesant este faptul că, în urmă cu câteva luni, şi pe numele Alei Gherman a fost deschis un dosar penal. „Mi se impută că eu, proprietara firmei Gordincom, una din cele mai moderne din ţară, care se ocupă cu producerea fructelor uscate, am făcut ilegalităţi cu banii pe care i-ar fi furat soţul meu. Oamenii tind acum să-mi ia fabrica”, crede aceasta. „Am rămas eu, o femeie, să lupt cu toţi dracii. Mi-au pus în spate un zid, fără să-mi lase măcar o portiţă. Dar nu mă las. Voi merge mai departe”, afirmă ea. Recent, CNA a deschis dosar penal după ce Ala Gherman s-a adresat, susţinând că de la ea sunt estorcaţi bani. Tot recent, a fost iniţiat un alt dosar penal pe faptul declaraţiilor minicinoase ale părţii vătămate din dosarul soţului ei.

P.S. ZdG va monitoriza aceste dosare şi va reveni la subiect în ediţiile viitoare.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *