(doc) Urme cu iz penal în biografia lui Igor Dodon

Economic, Politic
În 2010, Cur­tea de Con­tu­ri depis­ta că, în urma unei indi­ca­ții scri­se, sem­na­tă de Igor Dodon, pe atun­ci prim-viceprim-ministru și minis­tru al Eco­no­mi­ei, buge­tul de stat a fost pre­ju­di­ci­at cu apro­xi­ma­tiv 95 de mili­oa­ne de lei. În 2013, după mai mul­te plân­ge­ri pena­le adre­sa­te de Minis­te­rul Finan­țe­lor, Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă a dis­pus însă neîn­ce­pe­rea urmă­rii pena­le pe nume­le lui Dodon. „Sunt sigur că insti­tu­ți­i­le n-au inter­ve­nit prompt și nu au fina­li­zat acest caz din cau­za anu­mi­tor înțe­le­ge­ri pe care Dodon le-a avut cu guver­na­rea pen­tru a i se opri dosa­rul în orga­ne­le pro­cu­ra­tu­rii. Abu­zul este evi­dent. Este con­fir­mat și de une­le insti­tu­ții de stat”, cre­de Vea­ce­slav Negru­ță, ex-ministru al Finan­țe­lor, cel care a cerut pedep­si­rea lui Dodon și recu­pe­ra­rea bani­lor. Negru­ță nu exclu­de că acei bani ar fi fost folo­si­ți în cam­pa­nia elec­to­ra­lă a PCRM din 2009. Dodon nea­gă însă acu­za­ți­i­le.

 

În 2010, Cur­tea de Con­tu­ri a R. Mol­do­va (CCRM), efec­tu­ând audi­tul exe­cu­tă­rii buge­tu­lui de stat pe anul 2009, con­sta­ta că „potri­vit date­lor rapor­ta­te, la capi­to­lul Veni­tu­ri nefis­ca­le”, înca­să­ri­le pro­ve­ni­te din divi­den­de­le afe­ren­te cotei de par­ti­ci­pa­re a sta­tu­lui în soci­e­tă­ţi pe acţiu­ni şi din defal­că­ri­le din pro­fi­tul net al între­prin­de­ri­lor de stat au con­sti­tu­it 29,8 mil.lei şi, res­pec­tiv, 59,3 mil.lei. Con­form ana­li­zei date­lor pre­zen­ta­te de Minis­te­rul Finanţe­lor refe­ri­tor la ple­ni­tu­di­nea viră­rii la buge­tul de stat a tipu­ri­lor nomi­na­li­za­te de veni­tu­ri, audi­tul rele­vă că buge­tul de stat a fost lip­sit de posi­bi­le înca­să­ri de la aces­te sur­se în sumă esti­ma­ti­vă de cir­ca 95 milioa­ne de lei (inclu­siv 82,7 mil.lei – divi­den­de şi 12,3 – defal­că­ri din pro­fi­tul net) ca urma­re a redi­re­cţio­nă­rii parţi­a­le, potri­vit indi­ca­ţi­ei prim-viceprim-ministrului nr.0204-943 din 07.08.2009, a pro­fi­tu­lui net obţi­nut de între­prin­de­ri­le de stat şi soci­e­tă­ţi­le pe acţiu­ni pe peri­oa­da anu­lui 2008 la dezvol­ta­rea aces­to­ra, prin ce n-au fost res­pec­ta­te pre­scri­pţi­i­le Hotă­rârii Guver­nu­lui nr.1396 din 12.12.2007.

Indicația lui Dodon cu o lună înainte de plecare

În 2010, Dodon primea carnetul de membru al PCRM din partea lui Voronin, Foto: Constantin Grigoriță

Pe 7 august 2009, la o săp­tămâ­nă după ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re din 29 iulie 2009, în urma căro­ra for­țe­le pro-europene (PLDM, PL, PDM și AMN) au obți­nut majo­ri­ta­tea man­da­te­lor în Legi­sla­tiv și drep­tul de a for­ma Guver­nul, Igor Dodon, minis­trul în exer­ci­țiu al Eco­no­mi­ei, tot el, prim-vicepim-ministru, sem­na, din aceas­tă cali­ta­te, o dis­po­zi­ție prin care per­mi­tea inves­ti­rea par­ți­a­lă a pro­fi­tu­lui net obți­nut în 2008, „în pro­por­ție nu mai mare de 90%” în dezvol­ta­rea pro­duc­ți­ei între­prin­de­ri­lor, cu capi­ta­li­za­rea ulte­ri­oa­ră a aces­tei valo­ri. În lis­ta între­prin­de­ri­lor de stat care au bene­fi­ci­at de aceas­tă „ofer­tă” se regă­sesc „Franze­lu­ța”, „Mol­do­va­gaz”, „Aero­por­tul Inter­națio­nal Chi­și­nău”, Ban­ca de Eco­no­mii, dar și alte 57 de impor­tan­te între­prin­de­ri de stat. 

Igor Dodon și-a înte­me­iat „indi­ca­ția” pe o hotă­râre de Guvern din 12 decem­brie 2007, pe care o con­tra­sem­na­se. Docu­men­tul sta­bi­lea că între­prin­de­ri­le de stat, „în une­le cazu­ri, cu acor­dul pre­a­la­bil al Guver­nu­lui, par­tea din pro­fi­tul net, în pro­por­ție de nu mai mică de 90% din valoa­rea aces­tu­ia, poa­te fi uti­li­za­tă pen­tru inves­ti­ții în vede­rea dezvol­tă­rii pro­duc­ți­ei între­prin­de­rii cu capi­ta­li­za­rea obli­ga­to­rie a aces­te­ia (majo­ra­rea capi­ta­lu­lui soci­al)”.

Acea hotă­râre de Guvern la care a făcut refe­ri­re Dodon pre­ve­dea, însă, prin­tre alte­le, că „între­prin­de­ri­le de stat vor trans­fe­ra în buge­tul de stat, până la 1 iulie a anu­lui urmă­tor anu­lui ges­tio­nar, par­tea din pro­fi­tul net sta­bi­li­tă de con­si­li­ul de admi­nis­tra­ție al res­pec­ti­vei între­prin­de­ri de stat. În ace­lași ter­men, între­prin­de­ri­le vor pre­zen­ta Inspec­to­ra­te­lor fis­ca­le teri­to­ri­a­le darea de sea­mă pri­vind cal­cu­lul defal­că­rii din pro­fi­tul net al aces­to­ra”. Per­mi­siu­nea” prim-viceprim-ministrului Dodon este data­tă însă cu 7 august 2009, dată la care, în mod legal, între­prin­de­ri­le de stat deja ar fi tre­bu­it să trans­fe­re pro­fi­tul lor în buge­tul de stat.

Vea­ce­slav Negru­ță, fos­tul minis­tru al Finan­țe­lor nu exclu­de că miș­ca­rea lui Dodon a avut doar rolul de a lega­li­za dis­pa­ri­ția de la ace­le între­prin­de­ri a celor 95 de mili­oa­ne, care ar fi fost folo­si­ți în cam­pa­ni­i­le elec­to­ra­le ale PCRM. „Da, încer­ca­rea de lega­li­za­re a unor ile­ga­li­tă­ți printr-o altă ile­ga­li­ta­te, abuz și depă­și­rea ati­bu­ți­i­lor de ser­vi­ciu). Aces­te între­prin­de­ri erau cunos­cu­te pe atun­ci ca finan­ța­toa­re de cam­pa­nii elec­to­ra­le”, pre­ci­zea­ză Vea­ce­slav Negru­ță.

MJ: Dodon nu era în drept să semneze acel document

493-dodon-greceaniiÎn baza con­sta­tă­ri­lor CCRM, Minis­te­rul Finan­țe­lor (MF),con­dus de Vea­ce­slav Negru­ță, s-a adre­sat Minis­te­ru­lui Jus­ti­ți­ei (MJ), soli­ci­tând inter­pre­ta­rea situ­a­ți­ei, dar și Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) pen­tru elu­ci­darea cazului și, even­tu­al, pen­tru iden­ti­fi­ca­rea unei solu­ții via­bile de recu­pe­ra­re la buget a celor 95 mili­oa­ne lei de care a fost lip­sit buge­tul în 2009. Printr-un răs­puns sem­nat de Oleg Efrim, minis­trul Jus­ti­ți­ei de atun­ci, insti­tu­ția con­sta­ta că „Guver­nul R. Mol­do­va este alcă­tu­it din prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniș­tri și alți mem­bri sta­bi­li­ți prin lege orga­ni­că” și că „hotă­râri­le Guver­nu­lui se adop­tă cu votul majo­ri­tă­ții mem­bri­lor Guver­nu­lui pre­zen­ți la ședin­ță, iar ordo­nan­țe­le, cu votul majo­ri­tă­ții mem­bri­lor Guver­nu­lui”.

Tot­o­da­tă, MJ pre­ci­za, cu refe­ri­re la „indi­ca­ția” lui Dodon că „acest acord… urma să fie rea­li­zat printr-o hotă­râre a Guver­nu­lui, adop­ta­tă în modul sta­bi­lit de lege. Tot­o­da­tă, exa­mi­na­rea acțiu­ni­lor prim-viceprim-ministrului în vede­rea con­sta­tă­rii atri­bu­ți­i­lor de ser­vi­ciu, ține de com­pe­ten­ța orga­ne­lor pro­cu­ra­tu­rii”, se men­țio­na în răs­pun­sul lui Oleg Efrim. Cu alte cuvin­te, MJ con­sta­ta că Dodon nu era în drept să sem­ne­ze acel document-indicație se sine-stătător, în lip­sa votu­lui mem­bri­lor Guver­nu­lui.

Procuratura a avut o altă interpretare a legii

Pro­cu­ro­rii, însă, au avut o altă păre­re și inter­pre­ta­re a legii. Într-un răs­puns sem­nat de Eugen Rusu, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral de atun­ci, pe 21 apri­lie 2013, într-o zi de dumi­ni­că (!) se spu­nea că „indi­ca­ția” lui Dodon a fost lega­lă, emi­să în baza hotă­rârii de Guvern din 2007 care, așa cum men­țio­nam mai sus, sta­bi­leș­te că, „în une­le cazu­ri, cu acor­dul pre­a­la­bil al Guver­nu­lui, par­tea din pro­fi­tul net, în pro­por­ție nu mai mică de 90% din valoa­rea aces­tu­ia, poa­te fi uti­li­za­tă pen­tru inves­ti­ții în vede­rea dezvol­tă­rii pro­duc­ți­ei între­prin­de­rii cu capi­ta­li­za­rea obli­ga­to­rie a aces­te­ia (majo­ra­rea capi­ta­lu­lui soci­al)” și că „prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul și vice­mi­niș­trii înfăp­tu­iesc, în con­for­mi­ta­te cu obli­ga­ți­i­le lor, coor­do­na­rea acti­vi­tă­ții minis­te­re­lor… și dau în mod ope­ra­tiv indi­ca­ții pen­tru asi­gu­ra­rea înde­pli­ni­rii hotă­râri­lor, ordo­nan­țe­lor și dis­po­zi­ți­i­lor Guver­nu­lui. În con­tex­tul celor expu­se, indi­ca­ția viza­tă a fos­tu­lui prim-viceprim-ministru Igor Dodon nu poa­te fi cali­fi­ca­tă ca fiind o acțiu­ne ce ar putea fi sanc­țio­na­tă penal, pe care motiv, teme­iu­ri de inter­ve­ni­re a pro­cu­ro­ru­lui nu sunt”. 

După acest răs­puns, MF s-a adre­sat repe­tat la MJ soli­ci­tând o inter­pre­ta­re a sin­tag­mei „cu acor­dul pre­a­la­bil al Guver­nu­lui”. Prin răs­pun­sul sem­nat de Vla­di­mir Gro­su, vice­mi­nis­tru al Jus­ti­ți­ei, se con­fir­ma că „Guver­nul este un organ cole­gi­al” și că pen­tru a acor­da drep­tul între­prin­de­ri­lor de stat să inves­teas­că pro­fi­tul net obți­nut în 2008, Minis­te­rul Eco­no­mi­ei, con­dus de Dodon „urma să ini­ție­ze un pro­iect de hotă­râre de Guvern care, după coor­do­na­rea cu orga­ne­le și insti­tu­ți­i­le inte­re­sa­te, supu­ne­rea exper­ti­zei anti­co­rup­ție și juri­di­ce, tre­bu­ia pre­zen­tat spre exa­mi­na­re și adop­ta­re Guver­nu­lui… În con­tex­tul pre­ve­de­ri­lor lega­le cita­te, sem­na­lăm că acor­dul Guver­nu­lui urma să fie rea­li­zat printr-o hotă­râre a Guver­nu­lui, adop­ta­tă într-o ședin­ță de Guvern”. Cu alte cuvin­te, MJ con­sta­ta repe­tat că Dodon nu avea drep­tul să-și asu­me rolul de „Guvern”.

Finalitatea: „Procesul penal a fost clasat”

În mai-iunie 2013, MF s-a adre­sat repe­tat la PG, soli­ci­tând inves­ti­ga­rea cazu­lui. În iunie 2013, ace­lași Eugen Rusu infor­ma MF că „dat fiind fap­tul că până în pre­zent nu au fost acu­mu­la­te toa­te mate­ri­a­le­le nece­sa­re pen­tru adop­ta­rea unei deci­zii obiec­ti­ve și sub toa­te aspec­te­le, des­pre rezul­tat, vă vom infor­ma supli­men­tar”. Răs­pun­sul a venit pe 2 august 2013 și avea la bază o ordo­nan­ță de refuz de refuz în por­ni­rea urmă­rii pena­le, „cu dis­pu­ne­rea cla­să­rii pro­ce­su­lui penal înce­put”. Oleg Sajin, pro­cu­ro­rul sec­ți­ei Inves­ti­ga­ții financiar-economice a PG, sta­bi­lea ace­leași cir­cum­stan­țe enun­ța­te ante­ri­or de șeful său, Eugen Rusu, men­ționând că „indi­ca­ția viza­tă a fos­tu­lui prim-viceprim-ministru Igor Dodon a fost emi­să ca urma­re a pre­ve­de­ri­lor acte­lor nor­ma­ti­ve și nu poa­te și nu poa­te fi cali­fi­ca­tă ca acțiu­ne care ar putea fi sanc­țio­na­tă în mod penal”. 

MF s-a adre­sat și la CNA. Într-un răs­puns sem­nat de Vio­rel Che­tra­ru în iulie 2013 se con­fir­mau infor­ma­ți­i­le pre­zen­ta­te de Pro­cu­ra­tu­ră, prin care „indi­ca­ția nu poa­te fi cali­fi­ca­tă ca infrac­țiu­ne”.

Negruță: „Abuzul era evident” vs Dodon: „Nu, n-o fost așa ceva”

519-negruta1Vea­ce­slav Negru­ță, ex-ministru al Finan­țe­lor:„Exis­tă deci­zia Cur­ții de Contu­ri din august 2010, unde este indi­cată clar impli­ca­rea ile­gală a ex-vice-prim-ministrului, ex-ministru al Econo­mi­ei, Dodon. Buge­tul a fost lip­sit de 95 de mili­oa­ne de lei prin deci­zia ile­gală a lui Dodon. Respec­tiv, pen­tru a recu­pe­ra lip­su­ri­le la buget, dar și pen­tru a apre­cia acest abuz, MF a cerut impli­ca­rea insti­tu­ți­i­lor sta­tu­lui cu func­ții de inves­ti­ga­re și urmă­ri­re. Sunt sigur că insti­tu­ți­i­le n-au inter­ve­nit prompt și nu au fina­li­zat acest caz din cau­za anu­mi­tor înțe­le­ge­ri pe care Dodon le-a avut cu guver­na­rea pen­tru a i se opri dosa­rul în orga­ne­le pro­cu­ra­tu­rii. Abuzul e evi­dent. Este con­fir­mat și de une­le insti­tu­ții ale sta­tu­lui, nu doar de CCRM. Procu­ra­tu­ra m-a infor­mat des­pre ini­ți­e­rea inves­ti­ga­ți­ei. Am scri­soa­rea lor ofi­ci­a­lă. După care au venit cu altă scri­soa­re prin care m-au infor­mat des­pre sto­pa­rea inves­ti­ga­ți­ei prin dis­po­zi­ția pro­cu­ro­ru­lui. Era 3 august 2013.

Igor Dodon, ex-prim-viceprim-ministru, ex-ministru al Eco­no­mi­ei: Țin min­te că ceva a fost. Mi se pare că chiar au vrut să des­chi­dă și dosar penal, dacă nu gre­șesc. Mai târ­ziu eu le-am dat toa­te argu­men­te­le și au spus că nu-i motiv că eu nu am încăl­cat legi­sla­ția și cu asta s-a fina­li­zat tot. Așa mi se pare că a fost. În 2011 sau prin 2010, nici nu-mi amin­tesc. Des­pre pre­ju­di­ci­ul de 95 de mili­oa­ne de lei, invo­cat de CCRM și MF: „Nu, n-o fost așa ceva”.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *