(doc) Moldatsa: Criza milioanelor irosite

Economic
Rude ale dem­ni­ta­ri­lor, anga­ja­te prin pro­te­cţie, sala­rii şi pri­me gra­se, lici­ta­ţii dubi­oa­se şi mili­oa­ne de lei chel­tui­ţi ine­fi­cient. Aces­tea sunt doar câte­va din­tre carac­te­ris­ti­ci­le care repre­zin­tă acti­vi­ta­tea din ulti­mii ani a Între­prin­de­rii de Stat Mol­dat­sa, sin­gu­rul fur­ni­zor de ser­vi­cii de aero­na­vi­ga­ţie în R. Mol­do­va.

 

Fon­da­tă încă în 1994, Mol­dat­sa este sub­or­do­na­tă Minis­te­ru­lui Trans­por­tu­ri­lor şi Infras­truc­tu­rii Dru­mu­ri­lor (MTID), iar sar­ci­na între­prin­de­rii este de a ofe­ri bene­fi­ci­a­ri­lor o uti­li­za­re fle­xi­bi­lă şi efi­cien­tă a spa­ţi­u­lui aeri­an, în con­for­mi­ta­te cu nor­me­le de sigu­ranţă sta­bi­li­te de orga­ni­za­ţi­i­le inter­na­ţio­na­le. În ulti­mii ani, însă, între­prin­de­rea a devi­at de la acti­vi­tă­ţi­le sale, transformându-se într-o pepi­nie­ră a rude­lor unor dem­ni­ta­ri, care s-au refu­gi­at aici pen­tru a bene­fi­cia de sala­rii şi pri­me de zeci de mii de lei. Tot în ulti­mii ani, Mol­dat­sa a fost impli­ca­tă în mai mul­te sche­me dubi­oa­se care au dus la iro­si­rea sau chiar la dis­pa­ri­ţia din buge­tul între­prin­de­rii, deci şi al sta­tu­lui, a mili­oa­ne de lei.

Dmitri Abornev, şeful Sindicatului Dispecerilor din cadrul Moldatsa

Reducerea salariului şi dezmăţul rudelor

În sep­tem­brie 2016, con­tro­lo­rii de tra­fic aeri­an ai Mol­dat­sa au pro­tes­tat, manifestându-şi nemulţu­mi­rea că, în 2015, li s-au redus sala­ri­i­le cu cir­ca 40% din cau­za situ­a­ţi­ei eco­no­mi­ce pre­ca­re în care a ajuns între­prin­de­rea. „Noi am înce­put pro­tes­te­le pe 21 sep­tem­brie, deo­a­re­ce nu ne-am putut înţe­le­ge cu mana­ge­men­tul între­prin­de­rii. Am adre­sat nume­roa­se scri­so­ri, demer­su­ri, cerând să dis­cu­tăm des­pre situ­a­ţia de la între­prin­de­re, dar nu am fost auzi­ţi. În 2015, neîn­te­me­iat, ni s-a redus sala­ri­ul. Ofi­ci­al, sala­ri­ul s-a redus la toţi anga­ja­ţii cu vreo 40%. Ni s-a spus că e nevo­ie de eco­no­mii, pen­tru că situ­a­ţia eco­no­mi­că e foar­te gra­vă. Noi, însă, am aflat, după inves­ti­ga­ţi­i­le din pre­să, dar şi în urma rezul­ta­te­lor unui audit că, de fapt, în acest timp, a fost majo­rat sala­ri­ul mana­ge­men­tu­lui Mol­dat­sa. Deci, când la anga­ja­ţi sala­ri­ul era redus, la şefi şi pre­fe­ra­ţii lor – se mărea. Ei au bene­fi­ci­at şi de pri­me pen­tru diver­se coe­fi­cien­te de com­ple­xi­ta­te. Am fost minţi­ţi. În rea­li­ta­te, se lua de la anga­ja­ţi şi se dădea celor de sus”, expli­că Dmi­tri Abor­nev, şeful Sin­di­ca­tu­lui Dis­pe­ce­ri­lor din cadrul Mol­dat­sa, con­tro­lor de tra­fic aeri­an.

Anga­ja­tul Mol­dat­sa se refe­ră la anche­te­le ZdG în care ară­tam că, în 2014-2015, între­prin­de­rea s-a trans­for­mat într-o ade­vă­ra­tă pepi­nie­ră a rude­lor şefi­lor unor insti­tu­ţii de stat. Aici deţi­neau fun­cţii che­ie Mari­a­na Tăbu­i­că, sora lui Vla­di­mir Cebo­ta­ri, minis­trul Jus­ti­ţi­ei (ex-viceministru al Trans­por­tu­ri­lor), finul şi cum­na­ta lui Vasi­le Bot­na­ri, acum minis­tru al Teh­no­lo­gi­i­lor Infor­ma­ţi­ei şi Comu­ni­ca­ţi­i­lor (ex-ministru al Trans­por­tu­ri­lor), fiul depu­ta­tei Valen­ti­na Buli­ga, fii­ca şefu­lui SIS, dar şi alte rude ale unor pro­cu­ro­ri, jude­că­to­ri sau ale unor şefi de la Mol­dat­sa. În peri­oa­da res­pec­ti­vă, rude­le dem­ni­ta­ri­lor au bene­fi­ci­at de sala­rii majo­ra­te şi de pri­me uni­ce, împru­mu­tu­ri fără dobân­dă, unii din­tre ei în con­di­ţii exclu­si­vis­te. O par­te din­tre anga­ja­ţi erau deta­şa­ţi la MTID, deşi pri­meau sala­rii de zeci de mii de lei de la Mol­dat­sa. Aces­te nere­gu­li au fost con­fir­ma­te şi de un raport de audit al MTID, con­dus de noul minis­tru, Iurie Chi­rin­ciuc, doar că, deşi aces­ta a fost tri­mis inclu­siv Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA), nime­ni nu a avut de sufe­rit. Mai mult, dezmă­ţul şi iro­si­rea banu­lui public au con­ti­nu­at, inclu­siv cu o nouă con­du­ce­re în frun­tea minis­te­ru­lui.

Noul şef a venit de la firma ministrului care l-a numit în funcţie

Pe 28 octom­brie 2015, Iurie Chi­rin­ciuc l-a numit în fun­cţia de admi­nis­tra­tor inte­ri­mar al Mol­dat­sa pe un oare­ca­re Vadim Gugea, fost direc­tor exe­cu­tiv al Com­pa­niei „Euroa­tlant”, fon­da­tă de Chi­rin­ciuc. Gugea a ajuns şef în avi­a­ţie după ce a ple­cat din fir­ma lui Chi­rin­ciuc care are afa­ce­ri în dome­ni­ul… mobi­lei. În 2015, în doar două luni de şefie inte­ri­ma­ră la Mol­dat­sa, con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te depu­să la Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, Gugea a ridi­cat nu mai puţin de 104,3 mii de lei. Deci, nu mai puţin de 52 de mii de lei pe lună (!), în timp ce soli­ci­tă­ri­le con­tro­lo­ri­lor de tra­fic aeri­an de a reve­ni la sala­ri­i­le din 2015 rămâ­neau nere­zol­va­re. În total, în 2015, valoa­rea remu­ne­ra­ți­ei celor 3 admi­nis­tra­to­ri ai Mol­dat­sa a fost de 875 mii de lei, iar mem­brii Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ție au fost plătiți cu 238 mii de lei. „S-a schim­bat mana­ge­men­tul. A venit Vadim Gugea la con­du­ce­re. Am avut repe­ta­te dis­cu­ţii, cerând ca sala­ri­ul să revi­nă la cel din 2015. Nu am fost auzi­ţi, deşi ni s-a spus că, dacă vor fi deblo­ca­te con­tu­ri­le, sala­ri­i­le vor reve­ni la nor­mal. În august, con­tu­ri­le Mol­dat­sa au fost deblo­ca­te, dar nu s-a schim­bat nimic. Între timp, ne-au spus că e impo­si­bil de revă­zut sala­ri­i­le, din cau­za situ­a­ţi­ei finan­ci­a­re pre­ca­re. După pro­tes­te, rea­cţia a fost agre­si­vă. Am fost învi­nui­ţi că pro­tes­te­le ar avea con­text poli­tic şi că urmă­rim inti­mi­da­rea con­du­ce­rii. Ce fel de inti­mi­da­re, dacă noi ne vrem sala­ri­i­le îna­poi?”, se întrea­bă Abor­nev.

După pro­tes­te, MTID anu­nţa, într-un comu­ni­cat de pre­să, că, de fapt, con­tro­lo­rii nu au de ce pro­tes­ta, deo­a­re­ce ar fi ridi­cat, în august 2016, un sala­riu de 46 de mii de lei. „E o infor­ma­ţie fal­să. Con­tro­lo­rii ridi­că sala­rii de 10-12 mii de lei pe lună, deşi în 2015 aces­tea erau cu vreo 40% mai mari. Sunt mult mai mici decât ale con­tro­lo­ri­lor din regiu­ne. Luna august a fost o exce­pţie, pen­tru că, după deblo­ca­rea con­tu­ri­lor, am pri­mit spo­ru­ri şi com­pen­sa­ţii pe care nu le pri­mi­sem timp de 1,5 ani. Sala­ri­ul, însă, a rămas micşo­rat”, pre­ci­zea­ză Abor­nev. „Noi, con­tro­lo­rii, sun­tem ochii echi­pa­ju­lui. Fie­ca­re con­tro­lor diri­jea­ză câte­va aero­na­ve. Tre­bu­ie să fim extrem de atenţi. Atun­ci când apar pro­ble­me cu sala­ri­i­le, supor­tăm un stres psi­ho­lo­gic, care, vrem sau nu vrem, afec­tea­ză sigu­ranţa zbo­ru­ri­lor. Sunt şi stu­dii în acest sens. Con­tro­lo­rii nu tre­bu­ie să fie stre­sa­ţi, gândindu-se la sala­riu atun­ci când diri­jea­ză un avion, pen­tru că s-ar putea întâm­pla tra­ge­dii”, con­clu­zio­nea­ză con­tro­lo­rul de tra­fic.

„Sponsorizare” pentru ASEM, instituţie cu relaţii la Moldatsa şi minister

Deşi anga­ja­ţi­lor sim­pli li se spu­ne că „nu sunt bani”, în sep­tem­brie, în cadrul Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al Mol­dat­sa, s-a decis acor­da­rea unei spon­so­ri­ză­ri mai mult decât dubi­oa­se, în sumă de 25 de mii de lei, Aca­de­mi­ei de Stu­dii Eco­no­mi­ce a Mol­do­vei (ASEM) cu oca­zia ani­ver­să­rii a 25 de ani de la fon­da­re. Deci­zia a fost lua­tă în con­tex­tul în care soţia lui Vadim Gugea, admi­nis­tra­to­rul Mol­dat­sa, e lec­tor la ASEM, rapor­tând pen­tru 2015 un venit de la aceas­tă insti­tu­ţie în sumă de 165 de mii de lei. Tot­o­da­tă, minis­trul Iurie Chi­rin­ciuc a susţi­nut în 2015 teza sa de doc­tor tot la ASEM. „Sunt oame­nii noş­tri, con­du­că­to­ri, absol­venţi ai aces­tei insti­tu­ţii, uni­ver­si­ta­tea e una bună, cunos­cu­tă. Unii de la noi au făcut aco­lo a doua facul­ta­te. Aşa s-a luat o ase­me­nea deci­zie. Suma este sim­bo­li­că”, expli­că Roman Topo­rov, mem­bru al Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al Mol­dat­sa. L-am mai între­bat dacă deci­zia este una corec­tă, din moment ce între­prin­de­rea are pro­ble­me finan­ci­a­re. „V-am spus tot ce pot. Des­pre alte­le nu vreau să vor­besc”.

Valentin Prodan, şeful Sindicatului Angajaţilor Moldatsa

„Sin­di­ca­tu­lui nu i se expli­că nimic. Ştim doar că s-a apro­bat spon­so­ri­za­rea ASEM-ului, dar nu ştim moti­ve­le”, zice Valen­tin Pro­dan, şeful Sin­di­ca­tu­lui Anga­ja­ţi­lor Mol­dat­sa, con­ce­di­at ante­ri­or, pen­tru că încer­ca­se să cea­ră drep­tu­ri­le anga­ja­ţi­lor. „Am fost con­ce­di­at, după ce am înce­put insis­tent să cer soco­tea­lă celor din con­du­ce­re şi să-i întreb de ce se reţin sala­ri­i­le, de ce au fost redu­se, şefi­lor fiindu-le date pri­me şi bani mai mulţi”, expli­că Pro­dan. El mai pre­ci­zea­ză că şefii între­prin­de­rii şi-au bătut joc de anga­ja­ţi, în timp ce ei bene­fi­ciau de pri­vi­le­gii de mili­oa­ne. Din acest motiv, afir­mă şeful Sin­di­ca­tu­lui, mai mulţi anga­ja­ţi, inclu­siv con­tro­lo­ri de tra­fic, au ple­cat din fun­cţii. „Am putea ajun­ge într-o situ­a­ţie foar­te grea”, cre­de aces­ta.

Licitaţie câştigată de firma care a propus un preţ cu 2,5 milioane mai mare

Pro­ble­me­le cu banii publi­ci sunt, de fapt, o tra­di­ţie la Mol­dat­sa. În iulie 2016, între­prin­de­rea a orga­ni­zat o lici­ta­ţie pen­tru achi­zi­ţia ser­vi­ci­i­lor de asi­gu­ra­re a răs­pun­de­rii civi­le faţă de terţi, asi­gu­ra­re care se efec­tu­ea­ză anu­al. La lici­ta­ţie s-au înscris 6 par­ti­ci­panţi, iar cel mai bun preţ, 162,25 mii USD, a fost ofe­rit de Com­pa­nia de Asi­gu­ră­ri „Galas” SA, fiind urma­tă de „Kla­s­si­ka Asi­gu­ră­ri”, cu ofer­ta de 165 mii USD. Cu toa­te aces­tea, câş­ti­gă­toa­re a fost desem­na­tă „Aster­ra Gro­up” SA, a cărei ofer­tă era de 280 mii USD, adi­că cu pes­te 2,5 mili­oa­ne de lei mai mare faţă de preţul pro­pus de cele­lal­te com­pa­nii. În procesul-verbal sem­nat de gru­pul de lucru pen­tru selec­ta­rea câş­ti­gă­to­ru­lui, se spu­ne că unul din mem­brii comi­si­ei, Vic­tor Popu­şoi, a pro­pus să fie lua­tă în cal­cul şi noto­ri­e­ta­tea com­pa­ni­i­lor, nu doar cri­te­ri­ul celui mai mic preţ pro­pus, deşi, con­form caie­tu­lui de sar­ci­ni, preţul era cri­te­ri­ul de eva­lu­a­re a ofer­te­lor. Pro­pu­ne­rea lui Popu­şoi a fost susţi­nu­tă şi de Iurie Gri­niuc, preşe­din­te­le Comi­si­ei de Achi­zi­ţii.

Ca rezul­tat, 3 din­tre par­ti­ci­panţii la lici­ta­ţie – „Kla­s­si­ka Asi­gu­ră­ri”, „Galas” şi „Garanţie”, au fost blo­ca­ţi pen­tru că „nu au fost des­tul de infor­ma­ti­vi pri­vind com­pa­nia de rea­si­gu­ra­re cu care vor sem­na con­trac­tul, iar un alt par­ti­ci­pant la lici­ta­ţie, „Invest-Broker”, a fost des­ca­li­fi­cat deo­a­re­ce era inter­me­di­ar, iar în caz de câş­tig, emi­ten­tul poli­ţei urma să fie Com­pa­nia „Transe­lit”, şi ea par­ti­ci­pan­tă la lici­ta­ţie. Din cele două com­pa­nii răma­se, „Transe­lit” şi „Aste­ra Gro­up”, ulti­ma a fost desem­na­tă câş­ti­gă­toa­re. Rezul­ta­te­le ten­de­ru­lui au pro­vo­cat dis­cu­ţii aprin­se prin­tre repre­zen­tanţii Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al Mol­dat­sa, dar şi prin­tre anga­ja­ţi, după ce s-a depis­tat că fir­me­le des­ca­li­fi­ca­te, „Kla­s­si­ka Asi­gu­ră­ri” şi „Galas”, ar fi venit cu ofer­te de rea­si­gu­ra­re de la RKH Spe­cial­ty, par­te a Hype­rion Insu­ran­ce Gro­up, unul din marii bro­ke­ri mondi­a­li, în timp ce câş­ti­gă­toa­rea venea cu o ofer­tă de rea­si­gu­ra­re de la VTB-Insurance, din Rusia, ţară cu mari pro­ble­me de cre­di­bi­li­ta­te în dome­niu.

Explicaţiile Moldatsa: „Ofertele ne-au părut dubioase”

Iurie Gri­niuc, preşe­din­te­le Comi­si­ei de Achi­zi­ţii a Mol­dat­sa, susţi­ne că deci­zia gru­pu­lui de lucru a fost una corec­tă şi nea­gă că ar fi exis­tat dis­cu­ţii în con­tra­dic­to­riu la subiect. „Două com­pa­nii care au pre­zen­tat preţul cel mai mic au venit cu ofer­te de la ace­la­şi rea­si­gu­ra­tor. Când a fost con­tac­tat de mem­brii Comi­si­ei, s-a con­sta­tat că rea­si­gu­ra­tor era un inter­me­di­ar din Aus­tria, iar într-un final urma să fie un alt rea­si­gu­ra­tor de pe pia­ţa din Sin­ga­po­re, un dome­niu off-shore. Acea com­pa­nie nici nu se ocu­pa cu asi­gu­ră­ri aşa de mari din dome­ni­ul avi­a­ţi­ei. Tot­o­da­tă, ambe­le fir­me, deşi aveau pro­pu­ne­ri de la ace­la­şi rea­si­gu­ra­tor, pen­tru o com­pa­nie avea indi­cat că are o subli­mi­tă la rea­si­gu­ra­re, iar pen­tru alta, că nu are. Ofer­te­le ne-au părut dubi­oa­se şi lip­si­te de încre­de­re, din mai mul­te con­si­de­ren­te. Mem­brii gru­pu­lui de lucru au avut mul­te dubii şi din acest motiv au luat deci­zia pe care au luat-o”, pre­ci­zea­ză Gri­niuc.

Repre­zen­tanţii com­pa­ni­i­lor care au mai par­ti­ci­pat la aceas­tă lici­ta­ţie şi care au ofe­rit un preţ mai bun decât cel al „Aster­ra Gro­up” au evi­tat să dis­cu­te cu noi, deşi i-am con­tac­tat de mai mul­te ori. Şefii „Garanţie” SA au cerut şi expli­ca­ţii în scris de la Mol­dat­sa vis-a-vis de rezul­ta­te lici­ta­ţi­ei, însă con­tac­ta­ţi de ZdG, la fel, nu au dorit să dis­cu­te. De pre­ci­zat că fir­ma care a câş­ti­gat lici­ta­ţia, „Aster­ra Gro­up”, este o soci­e­ta­te pe acţiu­ni, con­du­să de Ana­to­lie Ban­toş, care a câş­ti­gat în ulti­mii ani mai mul­te ten­de­re orga­ni­za­te de orga­ne­le de drept.

Maşina şefului în valoare de 720 de mii de lei

toyota-gugea-moldatsa

O altă tranza­cţie păgu­b­o­a­să pen­tru Mol­dat­sa a avut loc în mai 2014, când între­prin­de­rea a achi­zi­ţio­nat trei auto­mo­bi­le noi de la „Con­ti­nent” SRL. Deşi, în cadrul lici­ta­ţi­ei, cel mai bun preţ a fost pro­pus de „Alvim Auto” SRL (1,09 mili­oa­ne lei), câş­ti­gă­toa­re a fost desem­na­tă „Con­ti­nent” SRL, ofer­ta căre­ia a fost de 1,14 mili­oa­ne, adi­că mai mare cu 50 mii de lei. În plus, mode­lul unui auto­tu­rism şi preţu­ri­le pro­pu­se de câş­ti­gă­tor la lici­ta­ţie nu cores­pund con­trac­tu­lui sem­nat ulte­ri­or, fapt ce a majo­rat preţul de achi­zi­ţie cu alte 150 mii de lei, suma fina­lă ajun­gând la 1,3 mili­oa­ne de lei. Ast­fel, Mol­dat­sa a pro­cu­rat o Toyo­ta Coro­l­la, cu 218 mii de lei, o Toyo­ta Aven­sis, cu 360 mii de lei, şi o Toyo­ta High­lan­der, cu 720 mii de lei, deşi, con­form caie­tu­lui de sar­ci­ni şi rezul­ta­te­lor lici­ta­ţi­ei, în loc de High­lan­der tre­bu­ia să fie achi­zi­ţio­na­tă o Toyo­ta Ven­za, model mai ieftin cu 150 de mii de lei. Într-un raport de audit efec­tu­at de MTID la Mol­dat­sa se spu­ne că, pen­tru aceas­tă achi­zi­ţie, era buge­ta­tă doar suma de 900 mii de lei şi că res­tul – 400 mii de lei – au fost alo­ca­ţi fără a exis­ta o deci­zie a con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ţie. (Deta­lii AICI)

Astăzi, cea mai scum­pă maşi­nă din­tre cele 3 achi­zi­ţio­na­te, Toyo­ta High­lan­der, de culoa­re albă, este folo­si­tă de direc­to­rul între­prin­de­rii, Vadim Gugea, inclu­siv în depla­să­ri cu scop per­so­nal. Con­form decla­ra­ţi­ei cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, Gugea deţi­ne în pro­pri­e­ta­te o Toyo­ta Pri­us, fabri­ca­tă în 2005 şi achi­zi­ţio­na­tă în 2013 cu 10 mii de lei (!).

Tranzacţie de împăcare „în detrimentul intereselor întreprinderii”

Cazul Olgăi Tudor, contabila-şefă a Mol­dat­sa, se înscrie şi el în tablo­ul iro­si­rii bani­lor între­prin­de­rii. La 26 noiem­brie 2012, prin ordi­nul admi­nis­tra­to­ru­lui de atun­ci, Sorin Sta­ti, Tudor a fost con­ce­di­ată pen­tru „încăl­ca­rea repe­ta­tă pe par­cur­sul unui an a obli­ga­ţiu­ni­lor de mun­că”. La scurt timp, Tudor a acţio­nat în jude­ca­tă Mol­dat­sa, soli­ci­tând anu­la­rea ordi­ne­lor prin care i-au fost apli­ca­te san­cţiu­ni dis­ci­pli­na­re, reîn­ca­dra­rea în fun­cţia de contabilă-şefă şi per­ce­pe­rea în bene­fi­ci­ul ei a sala­ri­u­lui mediu pen­tru peri­oa­da absenţei forţa­te de la lucru, pre­ju­di­ci­u­lui moral în sumă de 100 de mii de lei şi chel­tu­ie­li­lor de jude­ca­tă pe care le va supor­ta în acest pro­ces. Pri­ma instanţă a res­pins cere­rea ca fiind neîn­te­me­ia­tă, iar Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău a casat hotă­rârea pri­mei instanţe şi a remis cau­za la reju­de­ca­re. Între timp, în iunie 2013, prin ordi­nul minis­tru­lui MTID, Vasi­le Bot­na­ri, admi­nis­tra­ţia între­prin­de­rii a fost schim­ba­tă, iar liti­gi­ul din­tre Olga Tudor şi Mol­dat­sa a luat o întor­să­tu­ră dia­me­tral opu­să. În iulie 2013, părţi­le au înche­iat o tranza­cţie de împă­ca­re, con­fir­ma­tă prin înche­ie­rea Jude­că­to­ri­ei Bota­ni­ca. Con­form tranza­cţi­ei, între­prin­de­rea recu­noş­tea pre­tenţi­i­le îna­in­ta­te de Tudor, obligându-se să anu­le­ze ordi­ne­le cu pri­vi­re la san­cţiu­ni­le dis­ci­pli­na­re şi de con­ce­di­e­re, s-o reîn­ca­dre­ze în fun­cţie, să achi­te pre­ju­di­ci­ul mate­ri­al pen­tru peri­oa­da absenţei forţa­te de la lucru în mări­me de 145,3 mii de lei, pre­ju­di­ci­ul moral în mări­me de 30 mii de lei, chel­tu­ie­li­le de jude­ca­tă în mări­me de 10 mii de lei şi pri­me­le de care a fost lip­si­tă Olga Tudor în sumă de 52,7 mii de lei. În total 238 mii de lei. (Deta­lii AICI)

Într-un act de con­trol al Inspe­cţi­ei Finan­ci­a­re de la Minis­te­rul Finanţe­lor, efec­tu­at la soli­ci­ta­rea CNA, se con­sta­ta, în legă­tu­ră cu acest caz, că „renu­nţa­rea la pro­ces în con­di­ţi­i­le în care cau­za a fost remi­să spre reju­de­ca­re numai din pri­ci­na neres­pec­tă­rii de către jude­că­to­rie a unor nor­me de pro­ce­du­ră, cât şi satis­fa­ce­rea unor pre­tenţii supli­men­ta­re ale recla­man­tei decât cele soli­ci­ta­te în cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă, ara­tă fap­tul că admi­nis­tra­to­rul între­prin­de­rii şi recla­man­ta, care ulte­ri­or a fost rean­ga­ja­tă, au acţio­nat prin înţe­le­ge­re pre­a­la­bi­lă în detri­men­tul inte­re­se­lor între­prin­de­rii”. Tot atun­ci s-a con­sta­tat că, deşi în cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă Olga Tudor nu a soli­ci­tat achi­ta­rea pri­me­lor cu oca­zi­i­le săr­bă­to­ri­lor, în tranza­cţia de împă­ca­re i-au fost accep­ta­te şi ast­fel de plă­ţi, în mări­me tota­lă de 52,7 mii de lei, iar chel­tu­ie­li­le de jude­ca­tă, în sumă de 10 mii de lei, i-au fost accep­ta­te fără jus­ti­fi­ca­re.

Jumătate de milion de lei pentru a doua (ne)concediere a contabilei

Isto­ria însă a con­ti­nu­at. După un an de la res­ta­bi­li­rea în fun­cţie, la 25 iulie 2014, Olga Tudor a fost iară­şi con­ce­di­ată. Con­ta­bi­la a acţio­nat şi de aceas­tă dată între­prin­de­rea în jude­ca­tă, obţinând câş­tig de cau­ză. Instanţa a dis­pus înca­sa­rea de la Mol­dat­sa în bene­fi­ci­ul Olgăi Tudor a indem­ni­za­ţi­ei pen­tru con­ce­di­ul medi­cal în sumă de 4,6 mii de lei, a sala­ri­u­lui mediu pen­tru absenţa forţa­tă de la mun­că în sumă de 493,9 mii de lei şi a 40 mii de lei drept pre­ju­di­ciu moral, dar şi chel­tu­ie­li de jude­ca­tă în sumă de 10 mii de lei. Aceas­tă deci­zie a fost menţi­nu­tă şi de CA Chi­şi­nău, dar şi de Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie care, la 28 apri­lie 2016, a emis o înche­ie­re ire­vo­ca­bi­lă pe acest caz. În con­se­cinţă, Tudor îşi con­ti­nuă şi în pre­zent acti­vi­ta­tea de contabilă-şefă la Mol­dat­sa.

Con­tac­ta­tă tele­fo­nic, Olga Tudor a refu­zat să ne spu­nă de ce a fost con­ce­di­ată de două ori şi cum a reu­şit de fie­ca­re dată să se res­ta­bi­leas­că în fun­cţie. „Eu cred că nu este cazul să vă răs­pund, am foar­te mult de lucru. De ce tre­bu­ie eu ceva să spun? Mie-mi pare rău, pen­tru că se expu­ne o pozi­ţie, dar în zia­rul d-stră se scrie alt­fel. De asta n-aş dori să mă expun”. Am asigurat-o că vom reda pozi­ţia ei cu exac­ti­ta­te, însă Olga Tudor nu a dorit să mai dis­cu­te la acest subiect. „Dacă sunt sesi­ză­ri din par­tea insti­tu­ţi­i­lor care pot să facă sesi­ză­ri, eu le dau expli­ca­ţii. Dar cu zia­re­le eu nu pot”, ne-a spus con­ta­bi­la.

Contul „secret” al Î.S. Moldatsa din Italia

Nume­le Olgăi Tudor apa­re şi într-un audit al MTID pri­vind lega­li­ta­tea des­chi­de­rii şi ges­tio­nă­rii de către Mol­dat­sa a unui cont ban­car în stră­i­nă­ta­te. Mai exact, în 1997, admi­nis­tra­ţia Mol­dat­sa a des­chis un cont la ban­ca ita­li­a­nă Cari­plo (rede­nu­mi­tă ulte­ri­or în „Ban­ca Inte­sa”, apoi în „Inte­sa San­pa­o­lo”), cont ce urma să fie folo­sit pen­tru achi­ta­rea, timp de 5 ani, a unui uti­laj de navi­ga­ţie aeri­a­nă cum­pă­rat de la fir­ma „Ale­nia Mar­co­ni Sis­tems”. Însă, potri­vit unui audit „pri­vind sta­bi­li­rea cir­cum­stanţe­lor şi lega­li­tă­ţii des­chi­de­rii de către ÎS Мol­dat­sa a con­tu­lui ban­car în ban­ca ita­li­a­nă „Inte­sa San­pa­o­lo”, pre­cum şi modul de ges­tio­na­re a aces­tui cont ban­car”, efec­tu­at de MTID în 2013, Mol­dat­sa a con­ti­nu­at să uti­li­ze­ze con­tul din Ita­lia şi după 2002, când a expi­rat con­trac­tul cu fir­ma ita­li­a­nă.

În ace­la­şi docu­ment se menţio­nea­ză că „în con­tra­di­cţie cu pre­ve­de­ri­le legi­sla­ţi­ei naţio­na­le, con­tul dechis în Ita­lia nu a fost înre­gis­trat în evi­denţa con­ta­bi­lă a între­prin­de­rii. În baza celor menţio­na­te nu a fost posi­bi­lă ges­tio­na­rea lega­lă, veri­fi­ca­rea şi con­tro­lul asu­pra evi­denţei ope­ra­ţiu­ni­lor ban­ca­re, fapt ce ofe­ră posi­bi­li­ta­tea uti­li­ză­rii mij­loa­ce­lor băneş­ti con­trar des­ti­na­ţi­ei”. Audi­to­rii menţio­nau că Olga Tudor, contabilă-şefă din 2009, ar fi şti­ut des­pre exis­tenţa con­tu­lui în ban­ca ita­li­a­nă, dar nu a infor­mat noua con­du­ce­re a Mol­dat­sa, insta­la­tă în 2013. „Eu am venit în 2009, dar con­trac­tul a fost închis în peri­oa­da 2004-2007. Eu n-am putut să ştiu des­pre con­tu­ri­le date nici într-un caz. Ele n-au fost reflec­ta­te în evi­denţa con­ta­bi­lă”, afir­mă Tudor.

Dosar penal pe cazul contului din Italia

Ca urma­re a audi­tu­lui efec­tu­at la Mol­dat­sa, la 25 apri­lie 2013, Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă (PG) a por­nit urmă­ri­rea pena­lă pen­tru depă­şi­rea atri­bu­ţi­i­lor de ser­vi­ciu de către fac­to­ri de deci­zie ai ÎS Mol­dat­sa în ges­tio­na­rea con­tu­lui des­chis în Ita­lia. Cau­za pena­lă a fost tri­mi­să de la PG la Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie (PA). Nu am reu­şit să aflăm la ce eta­pă se află dosa­rul şi ce sta­tut au în dosar fos­tul admi­nis­tra­tor şi contabila-şefă. Ser­vi­ci­ul de pre­să al PA ne-a cerut o soli­ci­ta­re ofi­ci­a­lă de infor­ma­ţii, la care însă, până la închi­de­rea edi­ţi­ei, nu am pri­mit un răs­puns.

În peri­oa­da 2013 — 2016, în ges­tiu­nea CNA s-au aflat, în total, 5 cau­ze pena­le în pri­vin­ța fac­to­ri­lor de deci­zie ai Mol­dat­sa. În 2 cau­ze, urma­ri­rea pena­lă a fost cla­sa­tă.

Sorin Sta­ti, admi­nis­tra­tor la Mol­dat­sa în peri­oa­da decem­brie 2011— iunie 2013, spu­ne că a aflat des­pre exis­tenţa con­tu­lui din Ita­lia abia la sfârşit de 2012, când la între­prin­de­re a venit un extras de cont de la ban­ca ita­li­a­nă. Atun­ci, spu­ne el, l-a infor­mat pe minis­trul Trans­por­tu­ri­lor, Ana­tol Şala­ru, care a dis­pus efec­tu­a­rea audi­tu­lui. „După audit, docu­men­te­le au fost expe­di­a­te la SIS şi la MTID. Aceş­tia le-au redi­re­cţio­nat la PG. Con­form acte­lor găsi­te la con­ta­bi­la Olga Tudor şi celor adu­se de mine de la ban­ca din Ita­lia, reie­se că banii se achi­tau com­pa­niei ita­li­ene şi după 2002, după înde­pli­ni­rea con­trac­tu­lui, fără a pri­mi în schimb bunu­ri sau ser­vi­cii. Am ple­cat în Ita­lia, am închis con­tul şi am trans­fe­rat banii răma­şi, pes­te 38 mii USD, pe con­tul Mol­dat­sa din R. Mol­do­va. Isto­ria cu con­tul din Ita­lia este doar un epi­sod din mul­ti­ple­le sche­me de dela­pi­da­re a bani­lor de la între­prin­de­re. Aco­lo, întot­dea­u­na au fost sala­rii exa­ge­ra­te la admi­nis­tra­ţie, au fost anga­ja­te rude ale dem­ni­ta­ri­lor şi, mai ales, s-au făcut achi­zi­ţii ine­fi­cien­te şi netrans­pa­ren­te. Dis­pun de infor­ma­ţii şi pro­be că se va tru­ca o lici­ta­ţie cu pri­vi­re la achi­zi­ţia unui simu­la­tor pen­tru instru­i­rea con­tro­lo­ri­lor, care va fi cum­pă­rat de la o com­pa­nie sue­de­ză cu un „otkat” con­si­de­ra­bil”, afir­mă Sta­ti.

Am încer­cat, zile la rând, să dis­cu­tăm cu Vadim Gugea, admi­nis­tra­to­rul inte­ri­mar al Mol­dat­sa, însă aces­ta ne-a evi­tat. Pen­tru pri­ma dată i-am tele­fo­nat pe 26 octom­brie 2016. Gugea ne-a spus că este într-o depla­sa­re şi nu poa­te vor­bi. I-am pro­pus să-i remi­tem între­bă­ri­le prin e-mail, dar nu a accep­tat, spu­nând că ori­cum nu va putea răs­pun­de. Gugea ne-a spus că revi­ne la ser­vi­ciu vine­ri, 28 octom­brie. Luni, i-am tele­fo­nat repe­tat. La tele­fo­nul său, per­soa­na care a răs­puns, după ce ne-am pre­zen­tat, ne-a spus că Gugea ar fi în şedinţă. Ulte­ri­or, nu a mai răs­puns. Din anti­ca­me­ra sa, la fel, am tot fost anu­nţa­ţi că şeful Mol­dat­sa este ocu­pat. Nici minis­trul Iurie Chi­rin­ciuc nu ne-a răs­puns la tele­fon, deşi l-am con­tac­tat de mai mute ori.

Acest articol a fost realizat în proiectul „Angajarea societăţii civile şi mass-media în monitorizarea întreprinderilor de stat din Moldova”  implementat de Transparency International – Moldova  în parteneriat cu Ziarul de Gardă cu susţinerea financiară a National Endowment for Democracy.  Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *