(DOC) Deputatul care a propus limita de 3 mii de buletine de vot pentru diasporă

Politic
Au făcut sute și mii de kilo­me­tri pen­tru a ajun­ge la cele mai apro­pi­a­te sec­ții de vota­re, au aștep­tat ore în șir în frig sau ploa­ie pen­tru a-și ale­ge pre­șe­din­te­le, dar nu le-au ajuns bule­ti­ne de vot. Asta, pen­tru că în 2010 a fost schim­bat Codul Elec­to­ral și impus un număr maxim de 3 mii de bule­ti­ne pen­tru fie­ca­re sec­ție. Cel care a pro­pus aceas­tă limi­tă este Vale­riu Neme­ren­co, pre­to­rul sec­to­ru­lui Buiu­ca­ni și fost depu­tat pe lis­te­le Par­ti­du­lui Libe­ral. Deși, la scru­ti­ne­le ante­ri­oa­re au exis­tat situ­a­ții simi­la­re, când sute de cetă­țe­ni nu au putut vota, timp de șase ani legiu­i­to­rii n-au ope­rat nicio schim­ba­re. Mai mult, dacă la ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re din 2010, CEC-ul a per­mis exer­ci­ta­rea votu­lui pe foi A4 pen­tru aproa­pe o mie de per­soa­ne, la scru­ti­nul curent nu a fost nici dis­cu­ta­tă aceas­tă oport­u­ni­ta­te.

Până la acest moment cel puțin 2 mii de mol­do­ve­ni afla­ți pes­te hota­re au depus con­tes­ta­ții cu pri­vi­re la fap­tul că le-a fost lezat drep­tul con­sti­tu­țio­nal la vot, iar cir­ca 38 de mii de cetă­țe­ni au sem­nat o peti­ție onli­ne prin care cer anu­la­rea ale­ge­ri­lor pre­zi­den­ți­a­le.  În ziua ale­ge­ri­lor, deja la ora 17.00,  cele două sec­ții de vot des­chi­se în M. Bri­ta­nie (cu o sec­ție mai puțin decât la scru­ti­nul din 2014)  a epu­i­zat toa­te cele 6 000 de bule­ti­ne de vot, în timp ce mii de cetă­țe­ni mai aștep­tau să vote­ze.

Limi­ta de 3 000 de bule­ti­ne de vot pen­tru fie­ca­re sec­ție de vota­re, atât din țară, cât și de pes­te hota­re,  a fost impu­să prin legi­sla­ție la 17 sep­tem­brie 2010 de către Par­la­ment, pre­zi­dat atun­ci de lide­rul Par­ti­du­lui Libe­ral, Mihai Ghim­pu. Depu­ta­ții au votat pen­tru schim­ba­rea mai mul­tor arti­co­le din Codul Elec­to­ral, inclu­siv pen­tru modi­fi­ca­rea alin. (3) al art. 49, prin care s-a impus numă­rul maxim de 3 mii de bule­ti­ne care pot fi trans­mi­se sec­ți­lor de vota­re con­sti­tu­i­te în afa­ra R. Mol­do­va.

modificare-cod-electoral-ghimpu

Tot­o­da­tă, auto­ri ai pro­iec­tu­lui de lege res­pec­tiv s-au dove­dit a fi Mihai Ghim­pu și doi cole­gi din PL, Vale­riu Mun­tea­nu, actu­a­lul minis­tru al Mediu­lui și Vale­riu Neme­ren­co, astăzi, pre­tor al sec­to­ru­lui Buiu­ca­ni.

_dsc0002

Doar că, tex­tul ini­țial al pro­iec­tu­lui de lege îna­in­tat spre adop­ta­re în legi­sla­tiv de către cei trei libe­ra­li se refe­rea doar la modi­fi­ca­rea alin. (1) al art. 49, care pre­ve­de că „mem­brii Comi­si­ei Elec­to­ra­le Cen­tra­le sunt obli­ga­ţi să asis­te, iar repre­zen­tanţii con­cu­renţi­lor elec­to­ra­li pot să asis­te la con­fe­cţio­na­rea matri­ţei bule­ti­nu­lui de vot, la tipă­ri­rea bule­ti­ne­lor de vot, pre­cum şi la lichi­da­rea matri­ţei”.nemerenco

Aspec­tul ce ține de limi­ta­rea la 3 mii a numă­ru­lui de bule­ti­ne care pot fi trans­mi­se pes­te hota­re apa­re doar la eta­pa amen­damen­te­lor pen­tru adop­ta­rea în  lec­tu­ra a II-a a pro­iec­tu­lui de lege res­pec­tiv. Iar cel care a pro­pus nor­ma este Vale­riu Neme­ren­co, pre­tor al sec­to­ru­lui Buiu­ca­ni al capi­ta­lei, func­ție pe care o ocu­pă încă din 1992 și pe care o exer­ci­ta și în timp ce făcea legi în foto­li­ul de depu­tat, între 2009-2012.

Dacă până în sep­tem­brie 2010, Codul Elec­to­ral sti­pu­la că „Biro­u­ri­lor elec­to­ra­le ale secţi­i­lor de vota­re con­sti­tu­i­te în afa­ra R. Mol­do­va, CEC le expe­di­a­ză bule­ti­ne­le de vot cu cel puţin 3 zile îna­in­te de ziua ale­ge­ri­lor, reieşind din numă­rul de ale­gă­to­ri înscri­şi în lis­te­le elec­to­ra­le actu­a­li­za­te, cu un supli­ment de cel mult 5 la sută”atun­ci Neme­ren­co a pro­pus actu­a­la pre­ve­de­re: „Biro­u­ri­lor elec­to­ra­le ale secţi­i­lor de vota­re con­sti­tu­i­te în afa­ra Repu­bli­cii Mol­do­va CEC le expe­di­a­ză bule­ti­ne­le de vot cu cel puţin 3 zile îna­in­te de ziua ale­ge­ri­lor, por­nind de la numă­rul esti­ma­tiv de ale­gă­to­ri sta­bi­lit în baza infor­ma­ţi­ei pre­zen­ta­te de Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Exter­ne şi Inte­gră­rii Euro­pe­ne şi a celei acu­mu­la­te de Comi­sia Elec­to­ra­lă Cen­tra­lă, dar nu mai mult de 3000 de bule­ti­ne de vot pen­tru fie­ca­re secţie de vota­re.

Modi­fi­ca­rea a fost accep­ta­tă de Comi­sia Juri­di­că, numi­ri și imu­ni­tă­ți, iar sem­nă­tu­ra pe Rapor­tul comi­si­ei a fost pusă de pre­șe­din­te­le aces­te­ia, Ion Pleș­ca, actu­a­lul pre­șe­din­te al Cur­ții de Apel Chi­și­nău, pe atun­ci depu­tat pe lis­te­le Ali­an­ței „Mol­do­va Noas­tră”.

_dsc0012

Între­bat de ZdG  în ce con­text și din ce moti­ve a fost nece­sa­ră impu­ne­rea limi­tei de bule­ti­ne, Vale­riu Neme­ren­co  ne-a spus că, atun­ci, în 2010, s-a decis sta­bi­li­rea pla­fo­nu­lui maxim de 3000 pen­tru toa­te sec­ți­i­le de vota­re, indi­fe­rent că se află în R. Mol­do­va sau pes­te hota­re, iar sco­pul a fost efi­cen­ti­za­rea acti­vi­tă­ții sec­ți­i­lor. Neme­ren­co afir­mă însă că pen­tru a asi­gu­ra votul din dias­po­ră, Par­la­men­tul a hotă­rât că vor fi des­chi­se, nu numai câte o sec­ție de vot pe lân­gă misiu­ni­le diplo­ma­ti­ce și ofi­ci­i­le con­su­la­re ale R. Mol­do­va (nor­mă care a exis­tat din 1997  până în 2010), dar că  se vor orga­ni­za „una sau mai mul­te secţii de vota­re pen­tru ale­gă­to­rii care se află în stră­i­nă­ta­te la data ale­ge­ri­lor”.

„La 15 octom­brie 2009  Par­la­men­tul a adop­tat o hotă­râre pri­vind con­sti­tu­i­rea Comi­si­ei par­la­men­ta­re spe­ci­a­le pen­tru per­fec­țio­na­rea cadru­lui legi­sla­tiv elec­to­ral care urma să ela­bo­re­ze și să pro­pu­nă modi­fi­că­ri la Codul Elec­to­ral și, după caz, la acte­le legi­sla­ti­ve con­e­xe pen­tru asis­gu­ra­rea des­fă­șu­ră­rii în R. Mol­do­va a unor ale­ge­ri demo­cra­ti­ce, libe­re și corec­te. Ini­țial, în acti­vi­ta­tea Comi­si­ei au intrat depu­ta­ți din toa­te frac­țiu­ni­le par­la­men­ta­re, ulte­ri­or mem­brii frac­țiu­nii PCRM au refu­zat să par­ti­ci­pe la lucră­ri(…) Nu țin min­te dacă a fost pro­pu­ne­rea mea, dar ca ata­re se iau în toa­te sec­ți­i­le de vota­re, chiar și în țară, până la 3 mii de ale­gă­to­ri, fiind­că e prac­tic impo­si­bil pe urmă de lucrat și com­pli­cat. Ide­ea care a fost atun­ci e că s-au pro­pus mai mul­te sec­ții, nu una sin­gu­ră, la nece­si­ta­te. Ne-am bazat pe ace­ea că mai mult de trei mii  nu tre­bu­iau nică­ie­ri, ne-a expli­cat Neme­ren­co.272-case

Soli­ci­tat să se expu­nă asu­pra fap­tu­lui că la scru­ti­nul din 13 noiem­brie mii de cetă­țe­ni ai R Mol­do­va nu au putut să vote­ze în stră­i­nă­ta­te, Vale­riu Neme­ren­co ne-a spus: „Eu cred că tre­bu­ie să fie dusă evi­den­ța la toa­te momen­te­le aces­tea și să fie modi­fi­ca­tă legi­sla­ția. Totul depin­de de ana­li­za care tre­bu­ia să exis­te: câți cetă­țe­ni sunt, câți au votat în pri­mul tur. Totul tre­bu­ia veri­fi­cat”.

Vale­riu Neme­ren­co ocu­pă foto­li­ul de pre­tor al sect. Buiu­ca­ni de 24 de ani, iar timp de trei ani a fost legiu­i­tor în Par­la­ment, asta, deși cele două func­ții sunt incom­pa­ti­bi­le, con­form legii: „Man­da­tul de depu­tat este incom­pa­ti­bil cu exer­ci­ta­rea ori­că­rei alte fun­cţii remu­ne­ra­te”. În 2012 aces­ta a ple­cat din Legi­sla­tiv pen­tru pos­tul de pre­tor.

Încă în 2010, ZdG scria că Vale­riu Nime­ren­co, cel care a pro­pus ca în dias­po­ră să fie tri­mi­se maxim 3 mii de bule­ti­ne de vot, deți­ne un imo­bil de lux, cu două eta­je și man­sar­dă, situ­at pe str. Geor­ge Ene­scu al capi­ta­lei, esti­mat la cir­ca 4 mil. de lei.

Iurie Cio­can, mem­bru CEC din 2003 și șef al insti­tu­ți­ei între 2011-2016, sus­ți­ne că, modi­fi­că­ri­le din 2010 au adus, de fapt, mai mul­te lucru­ri pozi­ti­ve și că, dacă art. 49 nu era modi­fi­cat atun­ci, urma ca, în total, pes­te hota­re să fie trans­mi­se doar cir­ca 4 mii de bule­ti­ne de vot (!), deo­a­re­ce pe lis­te­le pre­a­la­bi­le s-au înre­gis­trat doar 3559 de ale­gă­to­ri sta­bi­li­ți pes­te hota­re­le țării.

„Dacă apli­cam for­mu­la pre­ce­den­tă, noi tre­bu­ia să dăm 3559 de bule­ti­ne pen­tru toa­te o sută de biro­u­ri, plus cin­ci la sută. 3559 de cetă­țe­ni s-au înscris pre­a­la­bil pen­tru a soli­ci­ta să vote­ze. Noi (CEC-ul – n.r.) șase luni de zile am trâm­bi­țat pe pagi­na web a CEC-ului, în con­fe­rin­țe de pre­să, în vizi­te de stu­diu în dias­po­ră. Mem­brii CEC au fost, prac­tic, în toa­te țările-membre ale UE pen­tru vizi­te de stu­diu la dias­po­ră. Noi pes­te tot le-am spus, oame­ni buni, înre­gis­tra­ți­vă! Din păca­te, nu au făcut acest lucru. Dar, în momen­tul în care noi am des­chis o sută de biro­u­ri, am adop­tat o deci­zie să se ducă la toa­te aces­tea câte 3 mii de bule­ti­ne. Avem excep­ții. Spre exem­plu, la Tokyo, Bei­jing nu are sens să tri­miți atât de mul­te, deci, am dat 500 de bule­ti­ne. Deci­zia de a des­chi­de o sută de sec­ții pes­te hota­re a fost lua­tă, con­form Codu­lui Elec­to­ral, în baza rezul­ta­te­lor între­gis­tră­rii pre­a­la­bi­le și a numă­ru­lui de ale­gă­to­ri care au votat la scru­ti­nul ante­ri­or, a comen­tat pen­tru ZdG, Iurie Cio­can.

Refe­ri­tor la votul în dias­po­ră, în spa­ți­ul public au apă­rut mai mul­te sem­ne de între­ba­re. Spre exem­plu, nor­ma lega­lă spu­ne că nu pot fi trans­mi­se decât 3 mii de bule­ti­ne pes­te hota­re, însă, dacă din dife­ri­te moti­ve, cum ar fi com­ple­ta­rea greși­tă sau dete­ri­o­ra­rea, bule­ti­ne­le vor fi anu­la­te, vor putea să-și exer­ci­te drep­tul la vot și mai puți­ni ale­gă­to­ri.

O opi­nie în acest sens expri­mă și Nico­lae Răi­lea­nu, expert eco­no­mic și fost direc­tor pe pro­ble­me juri­di­ce la ANRE.

nicolae-raileanu

„Pe de altă par­te, con­form pre­ve­de­ri­lor art. 54(6) Cod elec­to­ral, ale­gă­to­rul care a com­ple­tat greșit bule­ti­nul de vot poa­te soli­ci­ta încă un bule­tin, care îl pri­meș­te în mod obli­ga­to­riu, iar cel bule­ti­nul care a fost com­ple­tat greșit se anu­lea­ză. Al tre­i­lea bule­tin nu mai poa­te fi soli­ci­tat. Ast­fel, fie­ca­re din cei 3000 de ale­gă­to­ri care pot fi inclu­și în lis­ta elec­to­ra­lă la o sec­ție de vota­re, pot soli­ci­ta încă câte un bule­tin de vot… Din aces­te con­si­de­ren­te, con­clu­zio­năm că sec­ția de vota­re cu o lis­tă din 3000 de ale­gă­to­ri ar tre­bui să aibă un supli­ment dublu, adi­că 6000 de bule­ti­ne de vot.
Con­si­der că aceas­tă lacu­nă în Codul elec­to­ral tre­bu­ie repa­ra­tă și voi insis­ta la aceas­tă modi­fi­ca­re în Codul elec­to­ral.”

Chiar și în con­di­ți­i­le actu­a­le ale legii, Misiu­nea de Obser­va­re a Ale­ge­ri­lor Pre­zi­den­ți­a­le „Promo-LEX”, în cel de-al tre­i­lea raport, din 5 octom­brie 2016, deci, cu o lună îna­in­te de ale­ge­ri, sem­na­la că cele o sută de sec­ții de vota­re sunt insu­fi­cien­te, având în vede­re pre­zen­ța la vot la ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re din 2014, dar și numă­rul sem­ni­fi­ca­tiv de cetă­țe­ni mol­do­ve­ni ple­ca­ți în stră­i­nă­ta­te. Ast­fel, exper­ții reco­man­dau sec­ții supli­men­ta­re în F. Rusă, Bel­gia, Irlan­da, Fran­ța, Ita­lia, Româ­nia și Marea Bri­ta­nie. Anu­me în aces­te țări au fost epu­i­za­te bule­ti­ne­le la scru­ti­nul din 13 noiem­brie.

promo-lex

Promo-LEX a iden­ti­fi­cat atun­ci cel puțin 11 sec­ții de vota­re unde nu au ajuns bule­ti­ne, dar și 7 unde numrul bule­ti­ne­lor a fost la limi­tă. CEC-ul nu a ținut însă cont de aces­te reco­man­dă­ri.

promo-lex-sectii-peste-hotare

Într-o inter­ven­ție în direct la emi­siu­nea În pro­fun­zi­me din 14 noiem­brie, pre­șe­din­ta CEC, Ali­na Rusu a decla­rat că „CEC-ul orga­ni­zea­ză ale­ge­ri­le în sec­ți­i­le vota­re la pro­pu­ne­rea Guver­nu­lui. Obli­ga­ția este a Guver­nu­lui de a deci­de unde anu­me să fie des­chi­se aces­te sec­ții de vota­re, anu­me Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Exter­ne”.

Ali­na Rus­su a recu­nos­cut că CEC-ul nu s-a adre­sat Guver­nu­lui pen­tru a cere des­chi­de­rea mai mul­tor sec­ții de vota­re n dias­po­ră, chiar dacă Promo-Lex-ul a venit cu aceas­tă reco­man­da­re.

Tot­o­da­tă, șefa CEC repli­cat că con­cu­ren­ții elec­to­ra­li care au soli­ci­tat des­chi­de­rea sec­ți­i­lor supli­men­ta­re tre­bu­iau să con­tes­te deci­zia Guver­nu­lui pri­vind apro­ba­rea numă­ru­lui sec­ți­i­lor de vota­re în dias­po­ră la Cur­tea Con­sti­tu­țio­na­lă sau cea a Comi­si­ei Elec­to­ra­le.

Între­ba­tă cine sau ce insti­tu­ție se face, totuși, vino­va­tă de fap­tul că mii de oame­ni nu au putut vota, Ali­na Rus­su a decla­rat că nu tre­bu­ie cău­ta­ți vino­va­ții, dar găsi­te solu­ții pen­tru evi­ta­rea pe vii­tor a aces­tor pro­ble­me.

Pro­ble­me însă au exis­tat și la scru­ti­ne­le ante­ri­oa­re. Ime­di­at după ce Par­la­men­tul con­dus de Mihai Ghim­pu a admis impu­ne­rea nor­mei de 3 mii de bule­ti­ne pen­tru sec­ți­i­le pes­te hota­re, la ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re  din 28 noiem­brie 2010 au fost înre­gis­tra­te 3 cazu­ri în care ale­gă­to­rii s-au pre­zen­tat la vota­re într-un număr mai mare decît capa­ci­ta­tea de absor­bţie a unei sin­gu­re secţii de vota­re: Ita­lia, Roma — 3,061, Pado­va — 3,202; Fede­ra­ţia Rusă, Mosco­va — 3,147. În secţia de vota­re din Franţa, Paris s-au pre­zen­tat la vota­re un  2,525 de ale­gă­to­ri, în timp ce CEC-ul a trans­mis, în baza infor­ma­ți­ei Minis­te­ru­lui de Exter­ne a tri­mis doar 2 mii de bule­ti­ne.

Atun­ci CEC-ul decla­ra că aces­te cifre repre­zin­tă „un pre­ce­dent în isto­ria desfă­şu­ră­rii ale­ge­ri­lor, ast­fel că pen­tru pri­ma dată de la orga­ni­za­rea ale­ge­ri­lor în afa­ra ţării, s-a înre­gis­trat o rată de par­ti­ci­pa­re de apro­xi­ma­tiv 3 ori mai mare în raport cu scru­ti­ne­le pre­ce­den­te”. 

Atun­ci însă sec­ți­i­le de vota­re res­pec­ti­ve au acţio­nat în con­di­ţii „de extre­mă nece­si­ta­te” și au per­mis la 956 de ale­gă­to­ri exer­ci­tă­re­ea drep­tu­lui de vot pe foi A4: Paris (316), Roma (322), Pado­va (327), Mosco­va (355).

După acest pre­ce­dent, CEC decla­ra că va soli­ci­ta Curţii Con­sti­tu­ţio­na­le emi­te­rea unei Adre­se către Par­la­men­tul Repu­bli­cii Mol­do­va pen­tru ajus­ta­rea legi­sla­ţi­ei în vede­rea creă­rii cadru­lui legal de nead­mi­te­re a unor ase­me­nea situ­a­ţii pe vii­tor.

Iurie Cio­can, mem­bru CEC, a decla­rat că, deși insti­tu­ția elec­to­ra­lă a con­ta­bi­li­zat votu­ri­le pe foi  A4, deo­a­re­ce aces­tea „n-au fost de natu­ră să influ­ienţa rezul­ta­te­le fina­le ale votă­rii şi dis­tri­bu­i­rea de man­da­te în vii­to­rul Par­la­ment”, ulte­ri­or, Cur­tea Con­sti­tu­țio­na­lă le-a decla­rat neva­la­bi­le.

La șase ani de la acest pre­ce­dent, nici o insti­tu­ție nu a ope­rat modi­fi­că­ri­le nece­sa­re pen­tru ca la ale­ge­ri­le pre­zi­den­ți­a­le din 13 noiem­brie fie­ca­re cetă­țean aflat pes­te hota­re să-și poa­tă exer­ci­ta drep­tul la vot.

Mai mult, nici după ulti­me­le ale­ge­ri, din 30 noiem­brie 2014, când în câte­va sec­ții de vota­re din Rusia, Româ­nia și Ita­lia epu­i­za­rea bule­ti­ne­lor de vot era la limi­tă, legiu­i­to­rii nu au bătut alar­ma.  La fel ca acum doi ani, în Ita­lia au fost des­chi­se 25 de sec­ții de vota­re, la Mosco­va și Bucu­rești, doar câte două sec­ții de vota­re, iar în Marea Bri­ta­nie, în gene­re a fost redu­să o uni­ta­te de vot. Se întâm­plă în con­di­ți­i­le în care ulti­me­le date al Minis­te­ru­lui de Exter­ne ara­tă că pes­te 800 000 de mol­do­ve­ni sunt ple­ca­ți pes­te hota­re.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *