De ce preşedintele judecător Timofti a graţiat un ex-judecător?

Justiție
Nico­lae Timofti, preşe­din­te­le R. Mol­do­va, fost jude­că­tor şi preşe­din­te al Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii, a sem­nat, la sfârşi­tul lunii tre­cu­te, un decret prin care l-a gra­ţi­at pe fos­tul magis­trat Ser­giu Bala­ban, con­dam­nat în 2013 la o amen­dă pena­lă, fără drep­tul de a ocu­pa fun­cţii în dome­ni­ul jus­ti­ţi­ei pe un ter­men de cin­ci ani. Deci­zia lui Timofti de a gra­ţia un jude­că­tor vine în pli­nă lup­tă decla­ra­tă cu coru­pţia din jus­ti­ţia R. Mol­do­va, con­si­de­ra­tă căl­câi­ul lui Ahi­le de cetă­ţe­ni, dar şi de par­te­ne­rii euro­pe­ni.

 

Moni­to­rul Ofi­ci­al al R. Mol­do­va din 4 noiem­brie 2016 publi­că un decret sem­nat de preşe­din­te­le Nico­lae Timofti cu o săp­tămâ­nă mai devre­me, pe 28 octom­brie 2016. Decre­tul pre­ve­de­re gra­ţi­e­rea ex-judecătorului Ser­giu Bala­ban, con­dam­nat în iulie 2013 la o amen­dă pena­lă în valoa­re de 8 mii de lei, fără drep­tul de a deţi­ne fun­cţii în jus­ti­ţie sau în orga­ne­le de drept timp de 5 ani. „Se gra­ţi­a­ză Bala­ban Ser­giu Miha­il, năs­cut în 1967, con­dam­nat la 12 iulie 2013 de Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, Chi­şi­nău, liberându-l de pedeap­sa com­ple­men­ta­ră în par­te nee­xe­cu­ta­tă. Pre­zen­tul decret intră în vigoa­re la data sem­nă­rii”, se spu­ne în actul sem­nat de şeful sta­tu­lui. Cel care a bene­fi­ci­at de „cle­menţa” preşe­din­te­lui este un fost jude­că­tor, mese­rie pe care, pes­te 35 de ani, a deţinut-o şi Timofti până a deve­ni şef de stat. Ser­giu Bala­ban, năs­cut la 5 febru­a­rie 1967, ori­gi­nar din s. Câr­nă­ţe­ni, r. Cău­şe­ni, domi­ci­li­at în Hân­ceş­ti, prin decre­tul preşe­din­te­lui Voro­nin din mai 2004 a fost numit jude­că­tor pe un ter­men de cin­ci ani la Jude­că­to­ria Hân­ceş­ti. În apri­lie 2009, aces­ta a fost numit în fun­cţie până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă. Prin Hotă­rârea Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) din august 2011, s-a dis­pus trans­fe­rul lui Bala­ban în fun­cţia de jude­că­tor la Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, Chi­şi­nău, pe un ter­men limi­tat, de la 1 sep­tem­brie 2011. Hotă­rârea CSM din decem­brie 2011 dis­pu­ne pre­lun­gi­rea, înce­pând cu 2 ianu­a­rie 2012, peri­oa­dei trans­fe­ru­lui tem­po­rar al lui Bala­ban de la Jude­că­to­ria Hân­ceş­ti la Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni.

Sergiu Balaban a fost demis din funcție în anul 2015

Judecătorul şi şedinţa de judecată inexistentă

La 8 febru­a­rie 2012, şeful adjunct al Dire­cţi­ei juri­di­ce din cadrul CCCEC (actu­a­lul CNA), Lucia Ior­da­nov, a îna­in­tat în Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni o cere­re, prin care a soli­ci­tat apli­ca­rea con­fis­că­rii spe­ci­a­le asu­pra cor­pu­ri­lor delic­te într-un dosar con­tra­venţio­nal. Con­form rezo­lu­ţi­ei preşe­din­te­lui Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni, Oleg Ster­ni­oa­lă, exa­mi­na­rea ei a fost dis­pu­să jude­că­to­ru­lui Ser­giu Bala­ban. Con­form procesului-verbal în cau­za con­tra­venţio­na­lă, şedinţa de jude­ca­tă a avut loc la 12 mar­tie 2012, înce­pând cu ora 10.00, în cadrul ei, agen­tu­lui con­sta­ta­tor i s-a acor­dat ter­men pen­tru a pre­zen­ta o cere­re de con­cre­ti­za­re a cerinţe­lor, fiind sta­bi­li­tă urmă­toa­rea şedinţă de jude­ca­tă pen­tru 20 mar­tie 2012, ora 11.00. La ora sta­bi­li­tă repre­zen­tan­ta CCCEC s-a pre­zen­tat în jude­ca­tă. Gre­fi­e­ra jude­că­to­ru­lui a informat-o des­pre fap­tul că aces­ta se află la CSM. Până la ora 11:45, şedinţa de jude­ca­tă nu a avut loc din cau­za lip­sei jude­că­to­ru­lui şi a con­tra­ve­nien­tu­lui. Repre­zen­tan­tul CCCEC a soli­ci­tat amâ­na­rea şedinţei.

Cu toa­te că şedinţa de jude­ca­tă din 20 mar­tie 2012, ora 11.00, în rea­li­ta­te şi de fapt nu a avut loc, jude­că­to­rul Ser­giu Bala­ban a sem­nat procesul-verbal al şedinţei de jude­ca­tă, datat cu 20 mar­tie 2012, ora 11.00, care conţi­nea date neve­ri­di­ce pri­vind pre­zenţa par­ti­ci­panţi­lor la jude­ca­tă, inclu­siv a jude­că­to­ru­lui şi con­tra­ve­nien­tu­lui, ora înce­pe­rii şedinţei, cât şi expu­ne­rea decla­ra­ţi­i­lor părţi­lor, deru­la­rea aces­tei şedinţe de jude­ca­tă ine­xis­ten­te, pro­ces – ver­bal care, con­trar pre­ve­de­ri­lor Codu­lui Con­tra­venţio­nal, nu conţi­ne nici sem­nă­tu­ri­le repre­zen­tan­tu­lui agen­tu­lui con­sta­ta­tor şi a con­tra­ve­nien­tu­lui la capi­to­lul depo­zi­ţi­i­le părţi­lor. Tot­o­da­tă, se pre­ci­zea­ză în sen­tinţa de con­dam­na­re, fără a efec­tua cer­ce­ta­rea jude­că­to­reas­că în cadrul căre­ia urma să cer­ce­te­ze pro­be­le pre­zen­ta­te, să audie­ze părţi­le, fără a solu­ţio­na cere­ri­le şi demer­su­ri­le, care urmau a fi for­mu­la­te, fără a da posi­bi­li­ta­te părţi­lor de a lua cuvân­tul în cadrul dez­ba­te­ri­lor, fără a da posi­bi­li­ta­te părţi­lor de a se folo­si de drep­tul de a depu­ne con­clu­zii scri­se asu­pra solu­ţi­ei pro­pu­se, fără a deli­be­ra, în lip­sa par­ti­ci­panţi­lor la pro­ces, cu bună şti­inţă, a pro­nu­nţat o înche­ie­re con­trar legii în dosa­rul con­tra­venţio­nal, datând-o cu 20 mar­tie 2012, prin care a dis­pus res­pin­ge­rea ca neîn­te­me­ia­tă a cere­rii depu­se de CCCEC prin care se soli­ci­ta apli­ca­rea con­fis­că­rii spe­ci­a­le asu­pra cor­pu­ri­lor delic­te. La 20 iunie 2012, prin deci­zia Cole­gi­u­lui penal al Curţii de Apel (CA) Chi­şi­nău, s-a dis­pus casa­rea hotă­rârii Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni din 20 mar­tie 2012, emi­să de jude­că­to­rul Bala­ban, cu remi­te­rea cau­zei pen­tru o nouă exa­mi­na­re.

Judecătorul graţiat poate reveni în justiţie

591-decret-timoftiJude­că­to­rul Bala­ban a fost învi­nu­it de pro­cu­ro­rii anti­co­ru­pţie de „depă­şi­rea atri­bu­ţi­i­lor de ser­vi­ciu” şi „pro­nu­nţa­rea unei sen­tinţe, deci­zii, înche­ie­ri sau hotă­râri con­tra­re legii”. Magis­tra­ţii l-au achi­tat pen­tru pri­mul capăt de acu­za­re pe motiv că „fap­ta incul­pa­tu­lui nu întru­neş­te ele­men­te­le con­sti­tu­ti­ve ale infra­cţiu­nii” şi l-au con­dam­nat doar pen­tru pro­nu­nţa­rea cu bună şti­inţă a unei hotă­râri con­tra­re legii la o amen­dă de 400 uni­tă­ţi con­venţio­na­le (8 mii de lei), cu pri­va­rea de drep­tul de a ocu­pa fun­cţii în sis­te­mul jus­ti­ţi­ei şi orga­ne­lor de drept pe un ter­men de 5 ani. Deci­zia lua­tă de Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni la 12 iulie 2013 a fost ata­ca­tă de ambe­le părţi la CA Chi­şi­nău, iar ulte­ri­or, la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie, care a luat deci­zia fina­lă, de a res­pin­ge ambe­le recur­su­ri, în noiem­brie 2014. În con­se­cinţă, în mar­tie 2015, jude­că­to­rul Ser­giu Bala­ban a fost demis din fun­cţie, prin decre­tul preşe­din­te­lui Timofti.

În cadrul exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui penal, atât Ser­giu Bala­ban, cât şi avo­ca­tul aces­tu­ia, au făcut refe­ri­re la fap­tul că pro­ce­sul nu a fost corect, ple­dând nevi­no­vat. Deci­zia lui Nico­lae Timofti pri­vind gra­ţi­e­rea lui Bala­ban, îi redes­chi­de aces­tu­ia dru­mul către dome­ni­ul jus­ti­ţi­ei, în care nu avea voie să revi­nă, con­form deci­zi­i­lor jude­că­to­reş­ti, mai devre­me de iulie 2018.

Ser­giu Bala­ban nu a răs­puns la ape­lu­ri­le ZdG. Nico­lae Ursu, avo­ca­tul care l-a apă­rat pe fos­tul jude­că­tor în acest dosar, a atras atenţia că preşe­din­te­le „nu gra­ţi­a­ză pe ori­ci­ne”, pre­ci­zând însă că dosa­rul în care a fost inves­ti­gat cli­en­tul său a fost unul corect. „Eu mi-am făcut dato­ria. Ce ţine de deci­zia preşe­din­te­lui Nico­lae Timofti, ea mă depă­şeş­te şi nu mă pot expu­ne”, ne-a zis pro­cu­ro­rul Ruslan Bot­na­ru, cel care a instru­men­tat dosa­rul lui Bala­ban.

Păduraru: „Asta e decizia preşedintelui şi nu trebuie să o explice nimănui”

Ion Pădu­ra­ru, secre­ta­rul gene­ral al Apa­ra­tu­lui Preşe­din­te­lui R. Mol­do­va, expli­că decre­tul lui Nico­lae Timofti prin fap­tul că deci­zia şefu­lui sta­tu­lui este una sin­gu­la­ră în ulti­mii doi ani şi că aceas­ta doar i-a redat fos­tu­lui magis­trat drep­tul la mun­că în dome­ni­ul pe care aces­ta îl cunoa­ş­te. „În pri­mul rând, vreau să vă spun că au fost 172 de cere­ri de gra­ţi­e­re şi, din toa­te astea, a fost admi­să numai una. În rest, asta e deci­zia preşe­din­te­lui şi nu tre­bu­ie să o expli­ce nimă­nui. Din câte îmi amin­tesc, gra­ţi­e­rea e lega­tă de inter­di­cţia de a ocu­pa fun­cţii în jus­ti­ţie. La momen­tul gra­ţi­e­rii, per­soa­na deja ispă­şi­se vreo trei ani şi jumă­ta­te din cin­ci”, spu­ne Pădu­ra­ru. „E sin­gu­ra cere­re de gra­ţi­e­re admi­să de preşe­din­te în ulti­mii doi ani, iar preşe­din­te­le Geor­gi­ei, din câte îmi amin­tesc, a gra­ţi­at 150 de per­soa­ne printr-un sin­gur decret. Acest jude­că­tor nu a fost con­dam­nat pen­tru acte de coru­pţie. A fost con­dam­nat pen­tru un fel de abuz, fap­tă care nu are nimic cu coru­pţia. Ea nu se refe­ră la bani, furt… E o ches­tie care nu e din dome­ni­ul coru­pţi­ei, iar jude­că­to­rul deja a plătit. A achi­tat amen­da. Aces­ta are şi un copil bol­nav, nu se putea anga­ja la lucru în dome­niu, de exem­plu, ca avo­cat. Nu uita­ţi de ce v-am spus, că din 172 de cere­ri, doar una a fost admi­să. În ulti­mii doi ani au fost pes­te o mie de cere­ri de gra­ţi­e­re tri­mi­se preşe­din­te­lui, iar aceas­ta a fost sin­gu­ra admi­să”, susţi­ne Ion Pădu­ra­ru.

Ion Guzun, coor­do­na­tor de pro­iect la Cen­trul pen­tru Resur­se Juri­di­ce din Mol­do­va (CRJM), cre­de că deci­zia lua­tă de şeful sta­tu­lui trans­mi­te un mesaj greşit soci­e­tă­ţii. „Gra­ţi­e­rea este o deci­zie care-i apa­rţi­ne doar preşe­din­te­lui. Posi­bil că fos­tul jude­că­tor l-a con­vins pe preşe­din­te că meri­tă să fie gra­ţi­at. Totu­şi, gra­ţi­e­rea pen­tru o infra­cţiu­ne comi­să de un jude­că­tor (per­soa­nă de dem­ni­ta­te publi­că) este un mesaj greşit trans­mis soci­e­tă­ţii, în con­di­ţi­i­le în care pes­te 16 jude­că­to­ri au fost impli­ca­ţi în sche­me de spă­la­re de bani prin sis­te­mul ban­car, alţi jude­că­to­ri adop­tă hotă­râri care încal­că legea şi pre­ju­di­ci­a­ză buge­tul de stat, pose­dă bunu­ri nede­cla­ra­te sau care sunt de o valoa­re cu mult mai mare decât veni­tu­ri­le lor. Nu este însă de mira­re, pen­tru că ante­ri­or pre­șe­din­te­le Timofti, fiind mem­bru al CSM, l-a ier­tat pe fos­tul jude­că­tor Colen­co pen­tru „că-i băi­at bun”, cre­de aces­ta.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *