Cum contribuie Biserica Ortodoxă la creșterea PIB și de ce nu plătește impozite

Investigații Jurnalistice, Social

Un grup de persoane își exprimă indignarea faţă de implicarea unor ierarhi din cadrul Mitropoliei Moldovei în politică și de declarațiile acestora de susținere a unui candidat la funcția de președinte. 

Oamenii cer impozitarea Bisericii Ortodoxe din Moldova, pentru că se implică în politică și au lansat o petiție on-line unde sunt invitați să semneze toți doritorii pentru ca și Biserica Ortodoxă din Moldova să fie impozitată. Până luni dimineața, petiția a fost semnată de peste 8.000 de persoane.

Autorii petiției citează prevederile Legii privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie care stipulează că: „Cultele religioase şi părţile lor componente se vor abţine de la exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor lor politice sau favorizarea vreunui partid politic ori a vreunei organizaţii social-politice”, motiv din care Biserica Ortodoxă, în special, este scutită de plata impozitelor la bugetul de stat și local.

Totodată ei menţionează că prin declaraţiile de susţinere a unui pretendent biserica a înălcat prevederile Art. 52 (e) din Codul Fiscal al Republicii Moldova:

e) nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii la funcţii în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau din proprietate pentru finanţarea acestora.

„Considerăm ilegal comportamentul acestor funcționari din organelor de conducere, liderilor Bisericii Ortodoxe, iar situația impune schimbarea politicii fiscale față de ultima”, susţin autorii petiţiei.

Este însă puţin probabil că guvernanţii noştri să modifice legislaţia şi să impună cea mai mare şi influentă Biserică să plătească taxe. Cu toate acestea implicarea ei în activităţi politice ar trebui sancţionată.

Cultele din UE sunt finanţate de stat sau se autofinanţează, donaţiile nu sunt impozitate

De altfel un studiu al Reprezentanţei Patriarhiei Române de la Bruxelles, citat de mediafax.ro, arată că în toate ţările Uniunii Europene, cultele asumate de stat (recunoscute sau înregistrate) beneficiază cel puţin de toate avantajele acordate organizaţiilor non-profit: statele nu percep impozit pe lăcaşurile de cult, donaţiile făcute cultelor nu sunt taxate, iar personalul clerical beneficiază fie de un sprijin direct, fie de scutiri de taxe şi impozite, pentru facilitarea misiunii sale. Asistenţa religioasă în instituţiile publice este finanţată de stat, ca o consecinţă a garantării libertăţii religioase şi de cult.

Totodată, în majoritatea ţărilor UE, venitul realizat de culte din activităţi lucrative este scutit de impozit, dacă este reinvestit în activităţi de interes public, printre care se numără şi activităţile culturale.

În toate ţările cuprinse în studiu, donaţiile directe – chetele, colectele, plăţile făcute cu ocazia serviciilor religioase – nu sunt impozitate, iar sumele primite de personalul de cult din aceste fonduri nu sunt nici ele impozabile.

Biserica nu face comerţ, iar enoriaşii nu cumpără icoane, ci fac pomeni

De notat că Nicolae Cantarean, cunoscut mai mult ca ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi Întregii Moldove este doctor în economie. El şi-a susţinut teza de doctor în economie „Managementul activităţilor economice din sistemul eparhial al bisericii creştin-ortodoxe (exemplul Republicii Moldova)”, încă în anul 2010, dar abia peste trei ani a fost aprobată de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

Între altele Mitropolitul Vladimir susţine în teza de doctor că biserica nu face comerţ, iar un leu cheltuit de biserică, contribuie la creşterea PIB al Republicii Moldova cu 10 lei.

„Activităţile economice în reţelele creştinismului ortodox sunt însemnate, şi deloc nu pot fi neglijate. Biserica cu activităţi comerciale nu se ocupă. Structurile ce comercializează pentru enoriaşi atributică bisericească sunt mai mult pomeni ale enoriaşilor Bisericii, decât activităţi de realizare a unor profituri. Reţelele de mănăstiri din ţară dispun de tractoare, combine, automobile etc. Aceste nu sunt procurate pentru a se îmbogăţi cineva, dar pentru a acorda un suport material a unui segment de enoriaşi marginalizaţi de către soartă”.

Cum un leu devine 10 lei

„Fiecare leu, cheltuit de către Biserică, devine un multiplicator în dezvoltarea economică a ţării. De exemplu: Biserica X a efectuat cheltuieli pentru reparaţii curente A lei. Constructorii din aceşti A lei o parte i-au cheltuit pentru procurarea produselor alimentare αA, iar (1-α) A lei au fost acumulaţi; agricultorii, care au încasat αA lei, din care α αA lei au cheltuit pentru procurarea îmbrăcămintei, iar restul leilor au fost acumulaţi etc.

Banii în sumă de A lei, puşi în circuitul economic de către Biserică au contribuit la creşterea activităţilor economice în valoare de 1/(1- α)A. Dacă înclinarea către consum α = 0,9, iar pentru reparaţia Bisericii x s-au plătit un milion de lei, atunci activităţile economice au crescut cu: 1/(1- α)•A = 1/(1- 0,9) •1.000.000 = 1/0,1 •1.000.000 = 10.000.000 (lei). Cu alte cuvinte un leu cheltuit de către Biserică contribuie la creşterea veniturilor economice în ansamblu cu 10 lei. Biserica devine şi un multiplicator al succesului economic în ţară”.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *