Înainte de a accepta, în 2013, transferul dosarului lui Caramalac în Rusia, în 2010, potrivit presei, Pântea a refuzat o asemenea solicitare.

Rămâne incert dacă acest lucru a fost o strategie, o comandă politică sau o schimbare atât de radicală a părerii.

Prima decizie în privința transferului dosarului hoțului în lege a fost  în 2011, când judecătoria Râșcani a obligat Procuratura să transfere dosarele lui Caramalac în Rusia. Însă, încheierea judecătoriei și transmiterea dosarelor au fost anulate de CSJ.

Mai mult ca atât, magistratul judecătoriei Râșcani, Ghenadie Morozan, care a aprobat această încheiere a fost sancționat disciplinar de către CSM pentru decizia luată. Potrivit hotărârii CSM, Morozan a fost acuzat de fostul procuror general, Valeriu Zubco că a admis neîntemeiat plângerea avocatului lui Caramalac, privind obligarea Procurorului General să decline competența pe cazul lui Caramalac și să-l transmită Procuraturii Generale a Rusiei.

CSM scria atunci că, potrivit legislației, Procurorul General este în drept să decidă dacă își declină competența într-un anumit caz, dar nu poate fi obligat să facă acest lucru. În acest context, decizia judecătoriei Râșcani a fost interpretată ca depășire a atribuțiilor de serviciu de către Morozan, acesta fiind sancționat cu mustrare.

În pofida deciziei CSJ prin care se anula o decizie de transferare a dosarului lui „Bulgaru” în Rusia, în 2013, sub semnătura lui Pântea, dosarele sunt totuși transferate. La acel moment, Pântea era procuror general interimar. Potrivit ZDG, acest lucru s-a făcut prin inter­me­diul Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Externe şi Inte­gră­rii Euro­pene, după ce documentele au fost tra­duse în limba rusă.

Pentru reluarea dosarelor lui Caramalac, a fost creată chiar o subdiviziune nouă a procuraturii – Control şi inves­ti­gare a infra­cţiu­ni­lor de cri­mi­na­li­tate orga­ni­zată, în gestiunea căreia ar fi trecut toate cauzele legate de grupări criminale. Șef de secţie a fost numit Vasile Godo­roja, care ofi­cial, ar fi pro­pus ca dosa­rele lui Caramalac să fie transferate.

Doi ani mai târziu, în 2015, autoritățile din Rusia au decis să înceteze urmărirea penală în privința hoțului în lege, Grigore Caramalac, din motivul lipsei elementelor de infracțiune. În același an, Pântea își dă demisia cu acordul CSP.

În ordonanța de clasare, autoritățile din Rusia au menționat că, transferul urmăririi penale în privința lui Caramalac s-a făcut cu încălcarea prevederilor Convenției de la Minsk din 22.01.1993 „Cu privire la asistența juridică și raporturile juridice în materie civilă, familială și penală”, pentru că, materialele cauzei penale nu au fost autentificate de o persoană oficială și  nu s-a aplicat ștampila oficială a Procuraturii Generale.

Anterior, presa scria însă că, procuratura Federației Ruse este cea care a încălcat această Convenție, prin refuzul de a-l extrăda pe Caramalac, sub pretextul că este cercetat în Rusia pentru același gen de infracțiuni.

Fostul procuror avea ulterior să declare că decizia sa de a transfera dosarele a fost una legală și că a făcut acest lucru pentru că, în 2016 urma să expire termenul de prescripție al acestui dosar.

Decizia lui a fost criticată de un alt fost procuror, Ion Diacov. Într-un interviu acordat pentru Deschide.MD, acesta a declarat că, fiind prim-viceprocuror, Pântea cunoștea despre decizia CSJ prin care a fost anulat dreptul de transferare a dosarului în Federația Rusă. Însă, prin abuz de serviciu (de care este acum acuzat), acesta a semnat în lipsa procurorului general, Valeriu Zubco, transferul.

Diacov spune că circulau zvonuri că, pentru acest transfer, s-au propus sume foarte mari: între 500 de mii și 1,5 milioane de dolari.

Se pare că decizia îl va costa acum mai scump pe fostul procuror. Pe 11 octombrie curent, Pântea a fost reținut de Procuratura Anticorupție pentru transferul dosarului lui Caramalac și riscă închiasoare de pâna la 3 ani.

Legea penală nu se ține de Caramalac

În perioada anilor 1998 (când a fost anunțat în căutare) – 2010, „Bulgaru” a fost arestat de mai multe ori și în Rusia și Ucraina, dar a fost eliberat de fiecare dată.

Hoțul în lege pare a fi singurul care nu are de suferit de pe urma propriilor dosare. În 2003, acesta a fost reținut în Ucraina, iar asupra lui a fost depistat un pașaport fals. La scurt timp, chiar dacă era anunțat în căutare internațională, acesta a fost eliberat în circumstanțe necunoscute. Astfel, Caramalac a ajuns din nou în libertate, iar procurorul care a permis acest lucru, Jurbenco I. a fost pedepsit pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, la fel ca și alte persoane cu funcții de răspundere.

În Moldova, hoțul în lege a avut două dosare penale, în care era învinuit de comiterea infracţiunilor de banditism, complicitate la tentativă de omor premeditat cu circumstanţe agravante, şantaj şi sustragere în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului, pentru care a fost anunţat și încă se află în urmărire internaţională.

Presa a scris că, după ce a fugit în Rusia, Caramalac ar fi organizat furtul dosarului în care figura el și membrii grupării sale infracționale, iar în acest caz au fost sancționate și persoane cu funcție de răspundere din Moldova. Date oficiale în acest sens nu există însă.

Au exista mai multe încercări de solicitare a extrădării lui Caramalac din Federația Rusă în Moldova, dar toate fără succes. Motivul principal ar fi fost faptul că acesta avea cetățenie rusă (obținută în 2008) și beneficia în Rusia de azil politic pe motivul persecuțiilor politice din partea lui Voronin.

^90CC319DE5A0265C0B67E4720DCCFE7D3BE500A591F9977177^pimgpsh_fullsize_distr.jpg