Cum au fost deposedate unele persoane de acțiunile pe care le dețineau la „Moldova-Agroindbank”

Economic

Atac: Mai bine de un sfert din acțiunile BC „Moldova-Agroindbank” SA au ajuns în mâinile unor persoane necunoscute.

Sezonul atacurilor raider revine. Una dintre cele mai importante bănci din republică, „Moldova-Agroindbank”, a anunțat zilele trecute despre faptul că a fost supusă unui atac raider fără precedent. Cu o lună mai devreme, primele persoane în stat au fost avertizate despre tranzacțiile dubioase cu acțiunile băncii printr-o scrisoare semnată de directorul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu toate acestea atacul nu a putut fi oprit.

Mai mult de un sfert din acțiuni

Peste 28,4 la sută din acțiunile „Moldova-Agroindbank” (MAIB) au ajuns în ultimele patru luni în mâinile unor persoane necunoscute. Din luna februarie și până în mai curent, șapte companii străine ai căror patroni rămân în umbră au cumpărat acțiuni în valoare de peste o sută de milioane de lei.

Coincidență curioasă

economie2

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing. Dolor sit amet, consectetur adipiscing. Шpsum dolor sit amet, consectetur adipiscing.

Întâmplător sau nu, tranzacțiile dubioase au început la scurt timp după ce fostul premier Vlad Filat a denunțat public Acordul AIE 2, pe 13 februarie curent. Astfel, la 19 februarie, Bursa de Valori a Moldovei (BVM) a înregistrat vânzarea a 60 de acțiuni ale MAIB (valoarea unei acțiuni la această bancă este de circa 1080 de lei – n.r.). Pachetele de acțiuni comercializate au crescut însă de la o zi la alta. Astfel, pe 18 martie, BVM a înregistrat vânzarea a peste zece mii de acțiuni ale MAIB, pentru care s-au plătit aproape 11 milioane de lei. Pe 24 aprilie, la doar două zile după decizia Curții Constituționale prin care Filat a primit interdicția de a mai candida la funcția de prim-ministru, BVM a înregistrat două tranzacții cu acțiuni ale MAIB în valoare de peste 55 de milioane de lei.

Apogeul a fost atins la mijlocul acestei luni, în perioada 14-18 mai, când la Bursa de Valori au fost tranzacționate acțiunile investitorilor din Slovenia și Olanda, supuse unui atac raider eșuat încă în 2011. Lorem milioane de lei. Apogeul a fost atins la mijlocul acestei luni, în perioada 14-18 mai, când la Bursa de Valori au fost tranzacționate acțiunile

Șapte cumpărători

economie2

Legendă

Autoritățile țin deocamdată în taină numele celor care au vândut acțiunile. Se știe doar că acum acestea se află în proprietatea a șapte companii dintre care patru off-shore-uri: „SIA Dilnoro Group”, „Ostryn Business Limited”, SC „Nucagrogrup” și „AMG Invest Limited”, asta deși legislația națională interzice companiilor off-shore să fie acționari la băncile din R. Moldova. Oficialii din R. Moldova afirmă că există bănuieli rezonabile că aceste firme au acționat în mod concertat, iar beneficiarul final ar putea fi o singură persoană. Pentru a stopa acțiunile dubioase, Comisia Națională a Pieței Financiare a anunțat miercuri că a suspendat operațiunile cu acțiunile de la MAIB ale acestor patru companii off-shore. Deocamdată, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Afacerilor Interne urmează să investigheze circumstanțele în care a avut loc înstrăinarea netransparentă a acțiunilor. Iar Ministerului Justiției i-a revenit misiunea de a clarifica în ce măsură au fost implicați și anumiți judecători în această schemă. Autoritățile țin deocamdată în taină numele celor care au vândut acțiunile. Se știe doar că acum acestea se află în proprietatea a șapte companii dintre care patru off-shore-uri: „SIA Dilnoro Group”, „Ostryn Business Limited”, SC „Nucagrogrup” și „AMG Invest Limited”, asta deși legislația națională interzice companiilor off-shore să fie acționari la băncile din R. Moldova. Oficialii din R. Moldova afirmă că există bănuieli rezonabile că aceste firme au acționat în mod concertat, iar beneficiarul final ar putea fi o singură persoană. Pentru a stopa acțiunile dubioase, Comisia Națională a Pieței Financiare a anunțat miercuri că a suspendat operațiunile cu acțiunile de la MAIB ale acestor patru companii off-shore. Deocamdată, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Afacerilor Interne urmează să investigheze circumstanțele în care a avut loc înstrăinarea netransparentă a acțiunilor. Iar Ministerului Justiției i-a revenit misiunea de a clarifica în ce măsură au fost implicați și anumiți judecători în această schemă. Autoritățile țin deocamdată în taină numele celor care au vândut acțiunile. Se știe doar că acum acestea se află în proprietatea a șapte companii dintre care patru off-shore-uri: „SIA Dilnoro Group”, „Ostryn Business Limited”, SC „Nucagrogrup” și „AMG Invest Limited”, asta deși legislația națională interzice companiilor off-shore săv fie acționari la băncile din R. Moldova. Oficialii din R. Moldova afirmă că există bănuieli rezonabile că aceste firme au acționat în mod concertat, iar beneficiarul final ar putea fi o singură persoană. Pentru a stopa acțiunile dubioase, Comisia Națională a Pieței Financiare a anunțat miercuri că a suspendat operațiunile cu acțiunile de la MAIB ale acestor patru companii off-shore. Deocamdată, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Afacerilor Interne urmează să investigheze circumstanțele în care a avut loc înstrăinarea netransparentă a acțiunilor. Iar Ministerului Justiției i-a revenit misiunea de a clarifica în ce măsură au fost implicați și anumiți judecători în această schemă.

Moștenirea furată

Ziarul NAȚIONAL a reușit să afle detalii despre una dintre operațiunile ilegale incluse în această schemă de atac raider asupra MAIB. Este vorba despre înstrăinarea a 11 mii de acțiuni care aparțineau fostei contabile-șefe a băncii, Tatiana Caraianova. Recent, aceasta a decedat, dar a lăsat moștenire acțiunile de la MAIB celor două surori ale sale. Cu câteva săptămâni în urmă, femeile s-au adresat registratorului independent „Registru-Corect” pentru a-și verifica „moștenirea”, dar au aflat cu stupoare că acțiunile surorii lor au fost șterse din registru. Bunurile au ajuns în proprietatea unor companii care au prezentat hotărâri judecătorești, precum că ar fi obținut acțiunile de la Caraianova. Femeile afirmă că deciziile judecătorești sunt false.

Reacție întârziată

Astăzi, în soluționarea cazului de la MAIB sunt implicate toate instituțiile de stat. Dar, cu o lună în urmă, mai multe dintre acestea se eschivau de la examinarea situației de la BEM. Contactat de Ziarul NAȚIONAL, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, ne-a comunicat că a aflat despre situația de la MAIB acum o lună, când a fost contactat de conducerea băncii. „Îndată am expediat demersuri la Banca Națională, la Comisia Națională a Pieței Financiare, la Procuratura Generală, la Ministerul de Interne, la Centrul Național Anticorupție și la SIS cu solicitarea de a interveni și a stopa tranzacțiile dubioase. Atunci, însă, am primit mai multe răspunsuri nesatisfăcătoare. Banca Națională încerca să se spele pe mâini. Ne anunța că nu știe dacă acțiunile cumpărătorilor sunt concertate sau nu. Dat fiind faptul că nu au putut fi stopate tranzacțiile cu pachete mari de acțiuni, pot să afirm că instituțiile responsabile nu au reacționat corespunzător ”, ne-a declarat Ioniță.

Drăguțanu se justifică
Guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, se justifică. Acesta afirmă că tranzacțiile suspicioase de la MAIB nu au putut fi identificate mai devreme, pentru că s-au comercializat pachete mici de acțiuni, de până la 5%, pentru care nu este nevoie de acordul BNM. „Acum nu mai este vorba despre mai multe tranzacții mici de sub 5%, ci despre faptul că un grup de persoane au cumpărat pachetul de 28,4% din capitalul social al MAIB. Noi am solicitat celor șapte companii străine informații despre identitatea acționarilor lor. Până la data de 10 iunie curent, urmează să primim un răspuns. Dacă nu-l vom primi, înseamnă că aceste persoane au ceva de ascuns și acționează concentrat și atunci vom avea argumentul de a le bloca dreptul de vot”, a declarat Drăguțanu. Potrivit lui, deținând un astfel de pachet de acțiuni, noii proprietari ar putea schimba conducerea băncii. Totuși, toate acestea nu afectează clienții MAIB.

Scrisoarea de la BERD

Despre atacul raider de la MAIB, Drăguțanu, dar și președintele republicii Nicolae Timofti, premierul interimar Vlad Filat și spicherul Marian Lupu au fost informați încă acum o lună printr-o scrisoare confidențială semnată de președintele BERD, Suma Chakrabarti.
Chakrabarti își exprima în acea scrisoare îngrijorarea vizavi de noile tranzacții suspecte care au loc la MAIB și care amintesc de atacul raider din 2011 asupra băncii.
Oficialul de la BERD le solicita autorităților moldovenești să intervină de urgență pentru a lua măsurile necesare menite să stopeze aceste tranzacții și de a anula efectul lor asupra băncii.

Atac fără precedent
Lipsa de acțiuni din partea statului a determinat administrația MAIB să anunțe public despre atacul raider cu care se confruntă.
Într-un comunicat de presă emis la începutul acestei săptămâni, instituția financiară informează că „începând cu februarie 2013, banca a devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de către unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative şi judiciare), precum şi de către registratorul independent „Registru-Corect”.
Administrația băncii consideră că aceste acțiuni sunt o continuare a planului de acaparare a băncii pus în aplicare încă în vara anului 2011. Totuși, amploarea acțiunilor din prezent depășește cu mult atacurile raider precedente.

Un nou acționar iese la rampă. La Publika!

După declarațiile îngrijorătoare exprimate de MAIB și BERD, a ieșit la rampă și unul dintre noii acționari ai băncii. Cetăţeanul german Benyamin Rosenberg, care a achiziţionat recent un pachet de acţiuni de 3,71%, cere conducerii instituţiei „dacă are careva informaţii clare vizavi de presupuse acţiuni frauduloase, să le comunice mass-media şi să nu insinueze atacuri raider”.
„Având în vedere faptul că această bancă promovează o politică de dividende constantă, ceea ce este un semn al profitabilităţii, am decis să investesc mijloace financiare în achiziţionarea unui pachet de acţiuni la „Moldova-Agroindbank”, explică Rosenberg, care, ciudat, și-a expediat declarația doar postului de televiziune Publika TV.

Istoria se repetă

Pe 28 iulie 2011, un grup de investitori europeni de la MAIB (din Slovenia și Olanda) a fost deposedat în mod fraudulos de un pachet de acţiuni de 27,5%. Acțiunile au fost transferate unor companii din zonele off-shore, în urma unui litigiu fals arbitrat în St. Petersburg, Federația Rusă. Buna realizare a planurilor raiderilor a fost asigurată de lipsa de acțiuni din partea unor instituții ale statului, cum ar fi CNFP, Banca Națională, Procuratura Generală.

Ultima, chiar dacă a pornit un dosar penal pentru investigarea circumstanțelor în care s-a produs acel atac raider și identificarea autorilor, până în prezent nu a anunțat despre rezultatele anchetei.

Urmare a intervenției premierului de atunci, Vlad Filat, atacul raider pus la cale în 2011 a fost stopat, iar acțiunile investitorilor europeni au fost returnate proprietarilor. Vă amintim că, referindu-se la autorii atacului raider de atunci, Filat sugera că beneficiarul final al „operațiunii” urma să fie „păpușarul” Vlad Plahotniuc.

Materiale pentru descărcare - disponibile utilizatorilor înregistrați. Înregistrează-te gratuit aici.

DOC Raport de Stare a Țării 2014
PDF Raport de Stare a Țării 2014
ZIP Raport de Stare a Țării 2014
DOC Raport de Stare a Țării 2014
FILE Raport de Stare a Țării 2014

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *