CARACATIŢA LIBERALĂ sau Câte feţe are Ghimpu?

Economic, Investigații Jurnalistice
1. Ghimpu, cumătrismul şi petrolul

Mihai Ghimpu, ajuns la cârma PL, l-a transformat într-un fel de SRL de familie.

Este ştiut că nepoţi ai lui Mihai Ghimpu sunt: primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, businessmanul Lucian Chirtoacă, care face business publicitar în Chişinău (Aldora Art), Corneliu Ghimpu, vicepreşedinte al „Victoriabank”, care a fost propus anterior de liderul PL la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Amintim că şi mama lui Dorin Chirtoacă – Valentina, lucrează economist la aceeaşi bancă. Însuşi Mihai Ghimpu şi-a dat în arendă, încă prin 2010, benzinăriile de la Eurosim companiei Petrom (V. Plahotniuc), având control şi asupra firmei Parstar, care este nr. 5 pe piaţa importului de motorină (6,5%) şi nr. 6 la benzină (2,2%). Apropo, şi Euro-TV, afiliat PL, a concesionat canalele sale televiziunii Publika TV, afiliată, se pare, aceluiaşi oligarh. Deci, nepotismul şi businessul merg mână în mână.

Soţia sa, Dina Ghimpu, conduce o direcţie în cadrul Ministerului Culturii (ocina PD), fiind, de facto, ministru interimar al Culturii. Anterior, Dina Ghimpu a fost decorată de preşedintele Nicolae Timofti cu ordinul „Gloria Muncii”. Dina Ghimpu este într-atât de conectată de PD şi Plahotniuc, încât a făcut tot posibilul pentru a nu-l aproba pe Val Butnaru la funcţia de director al Teatrului “Eugen Ionesco”. Asta din considerentul că Val Butnaru l-a criticat de mai multe ori pe V. Plahotniuc. Cel puţin, aceasta o spune comentatorul politic Nicolae Negru. De aici, şi poziţiile sincronizate ale PD-PL.

De asemenea, Mihai Ghimpu este cumătru cu Anatol Şalaru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, care, la rândul său, este finul miliardarului Anatol Stati (Ascom Group). Rudă cu Mihai Ghimpu este şi Viorel Ghimpu, businessman, lider al Partidului European.

De fapt, relaţiile de cumătrism şi rubedenie sunt o practică normală pentru PL. Astfel, directorul interimar SIS, Valentin Dediu, este rudă cu deputatul PL, Corina Fusu (Sergiu Mocanu susţine că iar fi chiar verişor). Mariana Onceanu-Hadârcă, membru CCA, este, potrivit celor din opoziţie, rudă cu preşedintele fracţiuni PL – Ion Hadârcă.

2. Ghimpu şi resursele

PL şi, mai ales, Ghimpu permanent se lamentează că nu deţine pârghii destule, cerşind de fiecare dată noi funcţii. Totuşi, acest lucru este departe de adevăr.

Poftim şi lista:

1. Ministerul Apărării;

2. Ministerul Tineretului;

3. Ministerul Transporturilor;

4. Ministerul Mediului;

5. Agenţia „Moldsilva”;

6. Agenţia Turismului;

7. Banca Naţională a Republicii Moldova;

8. Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică;

9. Serviciul de Informaţii şi Securitate;

10. Comisia Naţională pentru Integritate (instituţie de control).

Mai amintim că anterior, Ghimpu a deţinut timp de peste un an funcţia de spicher al Parlamentului şi de preşedinte de ţară, liberalii având doar vreo 15 mandate.

Resurse financiare:

BNM gestionează toate rezervele valutare ale ţării. La 19 octombrie 2012, rezervele valutare ale BNM constituiau 2,434 miliarde de dolari, înregistrând astfel un nou maxim istoric.

Gurile rele declară că doar din transferurile valutare ale gastarbaiterilor se extrag anual 24 de milioane de dolari. Aici e cea mai mare gaură neagră, ce permite folosirea a sute de scheme în jocurile cu cursul valutar.

Bugetul Primăriei Chişinău e de peste 2 miliarde de lei. Doar în 2010, prin firma Parstar, s-au extras 260 de milioane de lei, suma totală pe 2010-2011 ajungând la 500 de milioane de lei. E puţin?

Dar ce sume se învârt la Ministerul Transporturilor, te ia groaza: peste 1 miliard de lei la Fondul Rutier şi circa 882 de milioane de euro din surse externe, în ultimii 3 ani. Putem doar intui mărimea reculurilor.

Nici Ministerul Ecologiei nu este cu mult mai prejos. El are un buget impunător: cheltuieli de 443,8 milioane de lei. Fondul Ecologic – venituri – 211 milioane de lei, cheltuieli – 251 de milioane de lei. Deci, peste jumătate de miliard de lei.

Să mai amintim de Moldsilva: construcţii neautorizate, defrişarea pădurilor, organizarea vânătorilor şi multe altele.

Şi ANRE e parte a unui mecanism complex de fabricare a plusvalorii, prin impunerea preţurilor la produsele energetice.

Şi totuşi, de ce Ghimpu permanent se lamentează?

Răspunsul îl găsim în persoanele care controlează unele agenţii care, de fapt, au fost preluate/comercializate de păpuşar.

Însuşi Ghimpu a pierdut funcţia de prim-vicespicher al Parlamentului, care-i aparţinea conform algoritmului şi, după toate aparenţele, a fost comercializată.

Funcţia de preşedinte al BNM i-a revenit lui Dorin Drăguţanu, care este omul păpuşarului, ca şi Cornel Ghimpu. Drăguţanu, de fapt, lucrează în duet cu doamna Tăbârţă, vicepreşedinte BNM, apropiată oligarhului.

Funcţia de director CNI i-a revenit lui Anatol Donciu, care a lucrat prim-viceprocuror al municipiului Chişinău, fiind subalternul lui Ion Diacov (fratele lui Dumitru Diacov), apoi la CCCEC. Apropo, fiul său lucrează în continuare la CNA, controlat de PD. Concluziile vă aparţin.

Există informaţii, ce-i drept fără probe concludente, că şi funcţia de director SIS, deţinută de PL, este sub controlul PD. De fapt, bomba sub sistemul politic a fost pusă în 2009, atunci când AMN a comercializat funcţia de procuror general în folosul PD.

Comercializarea funcţiilor a fost cea mai gravă crimă contra democraţiei în Moldova.

Astfel se explică de ce, în timpul atacurilor raider asupra sistemului bancar din 2011, SIS nu a avut nicio reacţie, iar Banca Naţională a reacţionat în mod premeditat prea târziu (ca şi CCCEC şi CNPF, deţinute de PD).

La fel de uşor se explică şi poziţia „interesantă” a BNM asupra situaţiei de la Banca de Economii, permiţând, practic, operaţiunea de falimentare a băncii şi favorizând tentativa de preluare a controlului asupra acesteia de către un grup de acţionari minoritari. Or, BEM se dorea falimentată pentru a fi preluată de păpuşar.

Tot aşa se explică de ce preţurile la petrol, energie electrică şi gaz sunt în continuă creştere, iar ANRE apare pe post de spectator „lipsit de pârghii”. Poate de aceea că Eurosim, Parstar (M. Ghimpu), Petrom (păpuşarul), RomPetrol (unde I. Sturza era acţionar) ar avea interese deosebite? Sau poate de aceea că şeful la “MoldovaGaz” este prieten bun cu păpuşarul?

Şi, în general, cu ce proiecte sociale, economice, politice se pot lăuda liberalii? Care sunt performanţele lor, măcar una, ale ministerelor şi agenţilor conduse de aceştia?

3. Ghimpu şi „onestitatea” sau câte ceva despre “businessul” liberal

Am mai scris că PL este un SRL. De fapt, acest partid, cu pretinse viziuni româneşti şi persoane „pasionare”, este format din businessmeni pur sânge, pentru care românismul este doar un paravan pentru propriul business, cel mai des – dubios.

Astfel, în CMC, din 16 consilieri liberali, 11 sunt businessmeni, adică aproximativ 68%.

Printre ei se numără Iurie Topală (Ruta Prim, peste 300 de autobuze), Ion Stratulat (Piaţa Centrală), Ion Gabura (Grand Lift SRL), Vadim Cojusneanu (transfug comunist, Întreprinderea Servicii Funerare), Iurie Nastas (firma „Transcom – M”), Mihail Ciobanu (firma „Cebacot”, proprietarul chioşcurilor „Меgapress” şi „Cebacot”, circa 100 la număr), dacă e să-i dăm crezare lui Constantin Cheianu etc.

În Guvern situaţia e şi mai interesantă. Aici, din 5 miniştri, 4 vin din business (80%), al 5-lea fiind implicat în diverse scheme de patronaj (adică, business politic).

Lui Ghimpu tare-i place să se erijeze în toga unui politician onest, incoruptibil, luptător cu corupţia, acuzându-i pe cei din jur, în special pe cei din PLDM şi PCRM, şi aproape deloc pe cei din PD, că ar fi corupţi. Or, situaţia este exact contrarie, Ghimpu fiind campion (depăşit doar de păpuşar) la capitolul „scheme”.

Astfel, marele luptător pentru dreptate, la emisiunea „În Profunzime”, întrebat dacă şi-a vândut businessul de la Eurosim, a replicat: „Aberaţii, nu am vândut nimic, dar eu cu ce să trăiesc, cu salariul de deputat de 7 mii de lei? A fost dată staţia în arendă, dar nu vândută”.

Dar cum trăiesc 90% din populaţie, domnule „apărător al poporului”? Cu un salariu de 3000 lei lunar sau o pensie de 900 de lei?

S-a scris mult despre schemele de la Primărie: afacerea cu troleibuzele, cu reparaţia străzii Alba-Iulia, cu eliberarea frauduloasă a licenţelor de construcţii, chioşcurile Megapress şi Cebacot etc. Dar, din păcate, niciuna din schemele făcute publice nu a fost mediatizată în mass-media de dreapta. De ce oare?

Mă refer aici la Afacerea „Parstar Petrol”, firma din Cimişlia, afiliată marelui liberal, care a aprovizionat fără tender întreprinderile municipale cu petrol în valoare estimativă de 500 de milioane de lei. Dosarul se află la Procuratura Generală, care a luat apă în gură. Sau poate şi asta e o pârghie de control asupra lui Ghimpu?

S-a scris şi despre Afacerea „Piaţa Centrală”, unde circulă sume între 3 şi 7 miliarde de lei.

De notat că pentru anul 2011, Întreprinderea municipală „Piaţa Centrală” a raportat o cifră de afaceri de 40,2 milioane de lei, adică de 100 de ori mai mică decât ar fi în realitate!

Interesantă e şi afacerea cu apa şi contoarele. În noiembrie 2011, primarul Chirtoacă a fericit locuitorii urbei anunţând că aceştia vor trebui să achite lunar circa 50 de lei pentru apa (ne)consumată, suplimentar la plata conform datelor contorului. Astfel, Apă-Canal primea anual un bonus de 120 000 000 de lei.

Cunoaştem cu toţii afacerile dubioase cu chioşcurile Megapress şi Cebacot, instalate abuziv prin tot oraşul. Or, chioşcurile aparţin unor consilieri şi lideri liberali (domnul Ceban).

Nu mai puţin interesante sunt „afacerile” din Guvern.

Ministerul Tineretului. Astfel, ministrul liberal peste tineret şi sport a emis faimosul ordin nr. 321. Esenţa acestuia e următoarea: a recunoaşte ramura de sport „Poker Sportiv” pe teritoriul Republicii Moldova şi includerea acesteia în Nomenclatorul ramurilor de sport.

Declarat sport şi nu joc de noroc, proprietarii cluburilor nu achită statului suma stabilită prin lege de 360 000 de lei pentru o masă pe an. Astfel, bugetul statului este prejudiciat anual cu aproximativ 50 de milioane de lei.

Amintim că liberalul nr. 3 este autorul legii cazinourilor (unde aşii sunt la ei acasă). Legea a fost votată, după care 6 milioane s-au rătăcit în ceaţă, au ocolit bugetul şi s-au îndreptat într-o direcţie necunoscută.

Ministerul Ecologiei. La un moment am crezut că G. Şalaru este unicul liberal fără business, curat ca lacrima. Am greşit şi, pe această cale, îmi cer scuze de la cititori. Recent, ministrul G. Şalaru a devenit protagonistul unui scandal de proporţii, după ce a transferat 1,5 milioane de lei bugetari ONG-ului „EcoCim” din Cimişlia, al cărui fondator este fiul său, Andrei Şalaru, iar preşedinte – Andrei Prisăcaru, preşedintele Organizaţiei de Tineret a Partidului Liberal din raionul Cimişlia. Amintim că firma Parstar a lui Ghimpu e tot din Cimişlia.

De asemenea, în 2012, Ministerul Mediului a alocat circa 258 de mii de lei pentru colectarea bateriilor şi acumulatorilor portabili, de care a fost responsabilă AO „Protejăm Mediul Împreună” din oraşul Cimişlia, care este condusă de Alexandru Ciornâi, fratele juristului Ministerului Mediului, Veaceslav Ciornâi, care sunt nepoţii ministrului Şalaru.

Ministerul Transporturilor este de fiecare dată în topurile scandalurilor.

Low cost până azi nu a fost introdus, fiindcă ministrul are interese cu firma AirMoldova, care obţine în aşa mod profituri uriaşe. Îmi vine greu a crede că pentru serviciile acordate nu se obţine o „rentă”.

La fel, Ministerul Transporturilor a încheiat un contract cu firma Grampet SA, ce aparţine oligarhului român Gruia Stoica, în valoare de 2,2 milioane de euro pentru modernizarea câtorva locomotive moldoveneşti. După „modernizare”, trenurile în câteva luni au ieşit din funcţiune. Deci, va fi o nouă „modernizare” şi noi sume risipite în buzunarele funcţionarilor liberali. Tot cu Grampet SA a fost încheiat un contract în urma căruia firma românească se pricopsea cu depoul marfar N2 de la Basarabeasca şi cu depoul de pasageri N1 de la Chişinău.

Doar scandalul în mass-media a compromis aceste planuri măreţe ale liberalului. Tot Ministerul Transporturilor este acum obiectul unui scandal de proporţii, legat de sumele enorme pe care le achită lunar însoţitorii de trenuri funcţionarilor Ministerului. E vorba de sume exorbitante – de câteva mii de euro.

Şeful de tren achită câte 1 000 de euro pe fiecare rută, banii fiind colectaţi de funcţionarul N. Buza (aici, pe blogul autorului, este plasat un material video în care se susţine afirmaţia de mai sus).

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu rutele de autobuze.

Amintesc că în 2012, Fondul Rutier constituie 1,024 miliarde de lei, din care 80 de milioane de lei vor fi cheltuite pentru indicatoare şi marcaje; adică vor fi “spisuite” (decontate) pe plombare (sunt bani incontrolabili).

Să amintesc aici şi scandalul din august 2012, atunci când, cel puţin, opt petroliere iraniene au fost plasate sub pavilionul Republica Moldova, iar ca port de înmatriculare a fost trecut portul Giurgiuleşti de la Dunăre. Or, comunitatea internaţională a impus sancţiuni Iranului, pe care Ministerul Transporturilor al Moldovei le-a violat în mod cinic.

Banii, se ştie, nu au miros

De fapt, conexiunea PD-PL se observă în mai multe afaceri. Am spus anterior despre darea în arendă a benzinăriilor Eurosim către Petrom, despre concesiunea canalelor ce aparţin Euro-TV către Publika, care, astfel, a obţinut acoperire naţională.

În aprilie 2012, comisia parlamentară a prezentat un raport în care s-a constatat că Ministerul Apărării (PL) şi Ministerul Economiei (PD) au vândut fără desfăşurarea concursului de comercializare companiei letone „Latspeceksport” armament în sumă de zeci de milioane de lei. Se spune că comisionul ar fi fost de 1,5 milioane de … euro!

Acum, păpuşarul pune mâna pe cafeneaua “Guguţă”. Primăria Chişinăului tace, chiar dacă anterior a făcut zarvă cu privatizarea insulelor de „La izvor” din cartierul Sculeni de către Finpar Invest (afiliată păpuşarului). De ce oare?

Poate explicaţia e în conexiunile de business dintre PL-PD? Sau în dosarul Parstar, pe care Procuratura Generală îl pune la murat? Şi de ce Procuratura Generală tace pe cazurile invocate mai sus?

Sau poate, după ce la 20 septembrie, CCCEC a demarat o anchetă contra 5 funcţionari, în legătură cu darea în exploatare frauduloasă a unui bloc de pe strada Nicolae Sulac din capitală, cu 291 de apartamente, Primăria şi-a pierdut darul vorbirii?

Deci, idila dintre „benzincic” şi „kerosincik” continuă. Păcat doar că prea puţini cunosc faţa adevărată a „liberalilor”moldoveni. Or, până la ei, nici Frontul Popular, nici PFD, nici PNL nu au fost atât de conectaţi la afaceri dubioase, fiind devotaţi ideii.

Astăzi, liberalii sunt tot devotaţi ideii… de a face bani.

Asta e diferenţa.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *