Autoritățile din Capitală, „eminente” la irosirea banilor pentru școli pustii

Economic, Învățământ

Cel puțin zece școli din municipiul Chișinău s-au închis în ultimii ani din cauza numărului mic de elevi. Autoritățile au renunțat la ele în intenția de a economisi. Realitatea arată însă că, în lipsa unei strategii clare, clădirile școlilor-fantomă continuă să înghită milioane de lei din bugetul municipal. Unii experți susțin că ar trebui făcută o estimare a numărului de elevi și școli, iar în baza acestor cifre să fie planificată utilizarea spațiilor goale: să le fie schimbată destinația sau să fie date în locațiune unor instituții de învățământ private, dar în baza unor licitații publice. 

De aproape un an, municipalitatea finanțează reparația capitală a fostului gimnaziu nr. 52, închis acum trei ani din cauza numărului mic de elevi. Clădirea școlii, amplasată pe strada Cornului din sectorul Buiucani, are trei etaje și o suprafață de peste 4.000 de metri patrați. Potrivit proiectului, aici ar trebui să învețe cel puțin 600 de copii. Atunci când s-a decis închiderea instituției aici studiau mai puțin de 100 de copii, majoritatea fiind tranferată la un liceu din apropiere. La scurt timp, autoritățile au decis să demareze lucrările de reparație a clădirii abandonate, propunându-și să o redeschidă atunci când renovarea va fi dusă la capăt.

După închiderea școlii aici au rămas să activeze cinci persoane: trei paznici, femeia de serviciu și șefa de gospodărie. Într-un răspuns oficial adresat Centrului de Investigații Jurnalistice de Direcția construcții capitale a municipiului Chișinău se arată că suma totală a lucrărilor de renovare se ridică la peste 8,8 milioane de lei. Potrivit contractului încheiat la 9 iulie 2014 între Direcția construcții capitale și SRL Varincom, compania selectată pentru a efectua lucrările, reparația clădirii urma să se încheie în urmă cu un an, în mai 2015. Pe parcursul anului trecut în instituție s-au investit cel puțin două milioane de lei. Cu acești bani a fost reparat în totalitate acoperișul și a fost consolidat blocul nr. 1 la nivelul acoperișului, cu centuri din beton armat. Totodată, au fost tencuiți pereții de la fațada blocului nr. 3, la sala de sport și au fost efectuate lucrări suplimentare la blocurile 2 și 3 pentru a fi posibilă executarea lucrărilor la acoperiș. Restul contractului îi constituie peste 6,8 milioane de lei.

„Situația dificilă” de la șantier a dat peste cap planurile autorităților 

În prezent lucrările au fost stopate din cauza unor fisuri, lucru confirmat și de Direcția construcții capitale. Potrivit reprezentanților acestei direcții, „acum la obiectiv s-a creat o situație dificilă când practic sunt stopate lucrările”, fiind necesară modificarea proiectului. Expertiza tehnică a obiectului a fost executată de IMP Chișinăuproiect, întreprinderea fiind desemnată câștigătoare a concursului privind serviciul de proiectare a obiectivului nominalizat. Doar că la momentul executării lucrărilor de proiectare angajații IMP Chișinăuproiect s-au bazat pe expertiza tehnică executată încă în anul 2007, care recomanda consolidarea fisurilor apărute în pereții exteriori și interiori ai zidăriei din blocuri de calcar. Potrivit lui Grigore Rotaru, director tehnic la Direcția construcții capitale, lucrările ar putea continua doar după efectuarea unei noi expertize tehnice.

Solicitată de Centrul de Investigații Jurnalistice, șefa Direcției educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb susține că școala își va putea relua activitatea de la 1 septembrie 2017, dacă până atunci vor fi finisate lucrările de reparație. O altă condiție, la fel de importantă, este ca școala să reușească să adune un număr suficient de copii. „În această zonă se construiesc mai multe case de locuit, credem că vor fi și copii care să meargă la această școală”, adaugă Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb.

Răspunsul adresat Centrului de Investigații Jurnalistice

Fosta școală nr. 52 nu este singura instituție de învățământ din Chișinău în care banii publici sunt investiți fără ca scopul final al acestor cheltuieli să fie clar. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre două școli-fantomă cu bugete de sute de mii de lei – fostele gimnazii nr. 3 și nr. 6 din sectorul Botanica. Acum un an reporterii au arătat că pe parcursul a doi ani pentru cele două clădiri părăsite au fost cheltuiți 1,5 milioane de lei. Cea mai mare parte a fost folosită pentru salariile directorilor și ale paznicilor, iar restul – pentru reparații. Deși instituțiile nu activează din 2012, Consiliul Municipal Chișinău a întârziat timp îndelungat să le închidă formal.

Relativ recent, autoritățile au demarat lucrările de reparație la Gimnaziul nr. 3, o clădire care are 980 de locuri, pentru a o tranforma într-o școală cu practici incluzive. Consiliul Municipal Chişinău a emis două decizii prin care oferă resurse pentru a pregăti edificiul așa ca aici să poată fi transferaţi copii de la „Pro Succes”, o școală cu practici incluzive. „În această instituţie sunt copii cu diferite deficienţe de sănătate, iar spaţiul din grădiniţă (unde acesta este amplata în prezent – n.r.) nu mai este suficient. Acest fapt împiedică instituţia să se dezvolte. Edificiul care va rămâne, va redeveni grădiniţă”, susține Anatol Ivanu, șeful Direcției educație, tineret și sport din sectorul Botanica al Capitalei.

Potrivit funcționarului, până în prezent în clădire au fost făcute investiții de peste trei milioane de lei, bani din care au fost schimbate ferestrele și rețelele inginerești: apă rece, apa caldă, canalizarea, sistemul de încălzire, reţelele electrice etc. Lucrările sunt însă departe de a fi finalizate – urmează reparația pardoselilor, a scărilor etc. Și pentru că aici urmează să învețe mai mulți copii cu nevoi speciale autoritățile trebuie să se gândească și la adaptarea edificiului pentru accesul persoanelor dependente de scaunul rulant, iar pentru aceasta e nevoie de ascensor și pante. Anatol Ivanu estimează că ar mai fi nevoie de două milioane de lei pentru ca lucrările să fie finalizate. „La moment nu avem întărit bugetul pentru anul 2016. Mi-e greu acum să vă ofer o prognoză aproape de adevăr. Noi am spus ce vrem, rămâne să vedem ce vor hotărî consilierii”, ne-a mai spus Anatol Ivanu. Anterior, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb estima în dialog cu reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice că sediul Gimnaziului nr. 3 ar putea fi gata în luna august, iar din septembrie copiii de la „Pro Succes” ar putea trece în noul edificiu.

„Eu în grajd nu merg. Nu știu cine v-a spus, dar acolo e nevoie de reparație. S-au schimbat geamurile și atât. Acolo cad pereții pentru că din 2014 lecții nu s-au mai făcut. Din câte cunosc banii au fost alocați doar pe hârtie. Nu-mi pot permite să trec cu copiii și părinții oriunde. Este adevărat că nu avem suficient spațiu. În acest an avem și mai multe solicitări”, ne-a declarat Nadia Cristea, directoarea Liceului „Pro Succes”. 

Gimnaziul nr. 3 de la Botanica. Foto: CIJM

Școală dată în arendă fără licitație publică

O altă instituție închisă în 2012 este Școală nr. 6. Clădirea a stat pustie mai bine de trei ani, perioadă în care imobilul a degradat, iar municipalitatea a achitat cel puțin un milion de lei pentru menținerea acestuia și pentru salariile celor câțiva angajați care rămâneau să lucreze aici. La 19 mai 2015 Consiliul a adoptata decizia de a transmite în locațiune clădirea, care are peste 10.000 de metri patrați, Liceului Teoretic „Orizont”, o instituție privată de învățământ, pentru amplasarea unei noi școli. Administrația liceului privat s-ar fi angajat să efectueze reparația și restaurarea bunului. Decizia CMC a fost însă contestată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, care a menționat că CMC a încălcat legea deoarece nu a organizat o licitație publică atunci când a decis să acorde edificiul în locațiune. Potrivit Legii privind administrația pubică locală, înstrăinarea, darea în arendă sau în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ teritoriale se fac prin licitație publică. CMC a încălcat și Codul Educației care prevede că bunurile administrate de către instituțiile de învățămnt pot fi date în locațiune sau arendă pe un termen ce nu depășește cinci ani.

Magistrații Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei au atras atenție la faptul că transmiterea locațiunii urma să fie efectuată prin licitație publică, la care să existe acces liber, prioritate având prețul maxim propus.

„Respectarea acestor norme concurează la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară. Pentru aceste constatări, actul administrativ adoptat determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice”, se arată în decizia instanței. Drept urmare, Judecătoria sectorului Centru a anulat decizia CMC cu privire la darea în locațiune a încăperilor fostei Școli nr. 6. În prezent, dosarul este examinat la Curtea de Apel Chișinău. 

Decizia instanței de judecată

Decizia CMC contestată în instanța de judecată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

Primarie, în locul școlii

Primăria din Durlești. Foto: CIJM

În clădirea fostei Școli nr. 84 din Durlești, suburbie a Chișinăului, se afă sediul Primăriei din localitate. Instituția, care era cu predare în limba rusă, a fost închisă acum câțiva ani. La acel moment aici studiau doar 64 de elevi. Contabila-șefă Larisa Vitiuc spune că angajații Primăriei s-au mutat dintr-un sediu foarte vechi în edificiul școlii prin 2010. Decizia aleșilor locali a permis schimbarea temporar, până la reconstrucția sediului vechi al Primăriei. „S-au făcut toate măsurările necesare, dar din lipsă e bani proiectul a fost oprit. Noi nu am schimbat destinația instituției. Am reparat-o: am schimbat geamurile și sistemul de încălzire. Am cheltuit în total vreo 800.000 de lei”, a explicat Larisa Vitiuc.

Un studiu realizat anterior de Expert-Grup, arată că în perioada 2005-2012, în Republica Moldova au fost instruiți în medie 430.000 de elevi pe an, cu o tendință puternică de reducere a numărului de elevi de la an la an. „Astfel, observăm o tendință de scădere a numărului mediu de elevi pe școală, de la 333 elevi în 2005 la 263 elevi în 2013. În timp ce numărul școlilor a diminuat cu 10,2% (157 școli închise), numărul de elevi a scăzut cu 29,2%”, potrivit studiului.

Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), susține că lipsa de planificare strategică este valabilă pentru majoritatea domeniilor din Republica Moldova, iar administrarea publică locală, inclusiv cea din Chișinău, nu este o excepție. „Este păcat că se continuă pomparea banilor, în condițiile unei austerități bugetare, în niște edificii al căror viitor este incert. Ori poate este incert pentru noi, cetățenii simpli, iar cei de la cârma orașului au planuri bine conturate în privința acestora. Altă explicație pentru asemenea «gesturi de caritate» nu găsesc. Dacă totuși nu sunt făcute cu rea-intenție, ci din maladministrare, atunci soluția este una: estimarea necesarului de școli pentru municipiul Chișinău, având la bază numărul de elevi și tendințele demografice. Pornind de la această estimare, ar trebui realizată o planificare privind utilizarea spațiilor care nu mai sunt necesare drept școli și să fie schimbată destinația acestora. Sau, de ce nu, să fie date în locațiune pentru școli private, însă, evident, în baza unei licitații publice. În ambele cazuri bugetul municipal va avea de câștigat, și nu de pierdut, cum se întâmpla acum”, este de părere Olesea Stamate.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *