Achiziții „bolnave” în Sănătate

Sănătate

Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (AMDM) anunță o licitație publică pentru procurarea medicamentelor necesare spitalelor în 2017, fiind planificate cheltuieli de circa 500 de milioane de lei. Centrul de Investigații Jurnalistice arată în cadrul unei anchete că, în anii precedenți, banii publici destinați pentru achizițiile în Sănătate – circa 800 de milioane de lei – au ajuns în mare parte pe conturile a șapte companii. Patru dintre acestea au fost incluse în 2015 în lista de interdicții a Agenției Achiziții Publice după ce instituțiile medicale din Republica Moldova s-au pomenit într-o criză de medicamente provocată, potrivit autorităților, de boicotul acestor firme care au întârziat să livreze preparatele. Companiile au scăpat însă nepenalizate. Între timp, Ministerul Sănătății își propune să creeze o instituție nouă, Centrul pentru achiziții publice centralizate în Sănătate​, prin intermediul căreia ar urma să fie făcute toate licitațiile în domeniu. Foști manageri de spitale susțin însă că noua structură ar putea complica și mai mult lucrurile. 

„Regii” medicamentelor

În anul 2015, instituțiile medicale din Republica Moldova au procurat medicamente, echipament medical și produse farmaceutice în valoare de circa 721 de milioane de lei.Banii cheltuiți pentru acest tip de bunuri reprezintă mai bine de un sfert din suma totală a achizițiilor de stat efectuate anul trecut. Licitațiile din domeniul Sănătății au fost devansate, după preț și volum, doar de procurările de servicii de construcții. Potrivit Agenției Achiziții Publice, 419 milioane de lei din 721 de milioane (58 %) au ajuns în conturile a șapte companii, cele care se bucură de succes la concursurile de achiziții publice de mai mulți ani. Este vorba despre firmele Dita EstFarm, Esculap Farm, Medeferent Grup, Sanfarm Prim, GBG-MLD, Distrimed și Tetis International Co. Succesul companiilor este surprinzător în condițiile în care primele patru au fost incluse la începutul anului trecut în „lista neagră” a Agenției Achiziții Publice, neavând dreptul de a mai participa la licitații timp de trei ani, iar GBG-MLD a câștigat 151 de concursuri de achiziții în valoare de 26,3 milioane de lei în timp ce fondatorul companiei, omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, se afla în izolatorul CNA, fiind cercetat penal în cadrul unui amplu dosar al licitațiilor trucate în domeniul Sănătății.

În prima jumătate a acestui an, instituțiile medicale din Republica Moldova au procurat medicamente și produse medicale în valoare de 67,8 milioane de lei. Cele mai importante achiziții de medicamente se desfășoară de regulă spre sfârșitul anului, pentru a acoperi necesitățile spitalelor și centrelor medicale pentru anul următor.

Partea leului, pentru Dita EstFarm

Lider la capitolul licitații câștigate pentru livrarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale este compania Dita EstFarm. În 2015, firma a câștigat 992 de concursuri de achiziții publice, în valoare de 243,5 milioane de lei, adică o treime din suma totală a achizițiilor în medicină. Asta în condițiile în care pe 27 martie 2015, urmare a scandalului provocat de criza medicamentelor în spitale, Agenția de Achiziții Publice, la solicitarea Agenției Medicamentului, a decis să includă firma în lista de interdicții pentru participarea la licitații publice până în martie 2018. Dita EstFarm a fost însă radiată din această listă peste doar patru zile, în baza unei decizii judecătorești. 28 și 29 martie au fost zile de week-end, iar compania a avut la dispoziție mai puțin de două zile pentru a contesta în instanță decizia AAP, pentru ca cererea să fie repartizată unui judecător și pentru ca acesta să decidă suspendarea Dita EstFarm din lista de interdicție până la examinarea în fond a cererii depuse de firmă. Mai mult, compania a reușit în cele patru zile de „prohibiție” să câștige și 16 licitații. Potrivit Agenției Achiziții Publice, contractele de achiziții au fost semnate pe 30 martie.

Argumentele Curții Supreme de Justiție 

Pe 17 august 2016, cauza Dita EstFarm împotriva Agenției Achiziții Publice a fost examinată de Curtea Supremă de Justiție care i-a dat dreptate agentului economic, stabilind că nu a existat temei pentru a introduce compania în lista celor fără drept de a participa la licitațiile publice. Compania a fost restabilită în drepturi deși a avut întârzieri la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, asumate în baza contractelor încheiate anterior. De neexecutarea prevederilor contractuale în instanță s-au plâns IMSP Centrul de Sănătate Cimişlia, IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, IMSP Centrul de Sănătate Mândreşti. Obiecțiile acestora au fost însă ignorate de judecători.

Tot anul acesta, Dita EstFarm a scăpat și de sancțiunea de 14 milioane de lei, aplicată de Consiliul Concurenței pentru abuz de putere dominantă, constatată în cazul crizei medicamentelor. CC a amendat șase agenți economici, printre care și Dita EstFarm, pentru că au refuzat neîntemeiat să-și onoreze obligațiile contractuale și să livreze integral și în termen medicamente către instituțiile medicale la începutul anului 2015. Pe 13 iulie 2016, Curtea Supremă de Justiție a stabilit suspendarea achitării amenzii până la soluționarea cauzei în fond. Potrivit magistraților, aplicarea acestei sancțiuni ar fi dus la „blocarea activității economice și cauzarea de pagube materiale iminente nu doar reclamantului, dar și instituțiilor medicale cu care aceasta se află în raporturi contractuale”.

„De vină este Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale”

Iurie Chirtoacă, patronul Dita EstFarm. Sursa foto: mold-street.md

Anul acesta, Dita EstFarm a semnat deocamdată doar zece contracte de achiziții publice, în valoare de 1,6 milioane de lei. În două cazuri, compania a fost contractată dintr-o singură sursă de către Spitalul Clinic Republican, care a cumpărat produse de circa 200.000 de lei.

Compania aparține în proporție de 100% omului de afaceri Iurie Chirtoacă și a figurat în mai multe scandaluri legate de piața medicamentelor. Unul din cele mai recente scandaluri în care a fost implicată firma a fost dezvăluit de o investigație Rise Moldova, potrivit căreia,  Dita EstFarm a ajuns în vizorul procurorilor din Bosnia și Herțegovina după mai multe tranzacții suspecte cu compania bosniacă – Bosnalijek. Contractele prevedeau un discount de zece la sută din valoarea totală a medicamentelor vândute de Dita EstFarm, reducerile însă au ajuns în conturile personale ale soților Chirtoacă. Pe circuitul financiar au fost incluse companii off-shore și contracte de consultanță.

Contactat de reporterii CIJM, Iurie Chirtoacă ne-a explicat că vina pentru livrarea cu întârziere a unor medicamente în spitale o poartă Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, care a anunțat abia pe 28 decembrie câștigătorii licitaților desfășurate încă în septembrie. „Nu știu motivul acestei întârzieri. Desemnarea câștigătorilor a durat aproape patru luni. Nu cred că este corect să fim penalizați pentru întârziere în aceste condiții, mai ales că este vorba despre livrarea cu întârziere a unui singur medicament din cele circa 400 pe care le vindem instituțiilor medicale”, a precizat omul de afaceri. Chirtoacă nu crede că Republica Moldova ar mai putea ajunge într-o astfel de situație, dacă câștigătorii licitațiilor vor fi anunțați până la începutul lunii noiembrie.

Directorul Dita EstFarm neagă faptul că firma ar fi câștigat licitații în perioada în care se afla în lista de interdicție. „Noi nu am participat în acea perioadă la nicio licitație. Auditul companiei noastre este efectuat de KPMG, care are o reputație ireproșabilă. Dacă am fi avut încălcări, ei le-ar fi semnalat”, afirmă Chirtoacă.

O altă companie, aceeași scăpare

La fel ca și Dita EstFarm, și compania farmaceutică Esculap Farm a fost sancționată de Consiliul Concurenței pentru că nu și-a onorat obligațiile contractuale în ianuarie 2015, nelivrând, în termen, medicamente pentru Institutul de Cardiologie. Amenda în valoare de 1,4 milioane de lei a fost suspendată după același calapod de către Curtea de Apel (în trei zile de la depunerea cererii în judecată  – n.r.), iar pe 20 iulie curent și de către Curtea Supremă de Justiție, până la examinarea în fond a cauzei. Pe parcursul anului 2015, Esculap Farm a câștigat 559 de concursuri de achiziții publice, semnând contracte în valoare de 24,95 de milioane de lei. Anul acesta, compania a semnat un singur contract în valoare de 645.000 de lei cu Spitalul Clinic Republican. Firma a fost selectată dintr-o singură sursă.

„În baza ordinului din 22 ianuarie 2016 al Ministerului Sănătăţii, au fost procurate în regim de urgenţă medicamente şi consumabile pentru tratarea pacienţilor cu complicaţiile provocate de gripa AH1N1, dar și medicamente şi consumabile pentru completarea rezervei obligatorii de medicamente, pentru două luni”, ne-au explicat reprezentanții Spitalului Clinic Republican de ce optează pentru achiziții dintr-o singură sursă. Compania Esculap Farm aparține omului de afaceri Oleg Sîli, care este și proprietar al rețelei de farmacii „Apoteka”.

Tăcerea magistraților

Medicamentele care nu au fost livrate, la începutul anului 2015, de firmele farmaceutice spitalelor se găseau în farmacii

Veronica Cojocaru, șefa serviciului de presă al Consiliului Concurenței, ne-a declarat că exceptând o singură companie farmaceutică, R & P Bolgar Farm, care a achitat amenda, celelalte cinci vizate de hotărârea CC au contestat decizia în judecată și au obținut suspendarea achitării amenzii.

„Este dreptul lor. Decizia se suspendă până la examinarea în fond. Dacă va fi emisă o hotărâre irevocabilă în favoarea Consiliului Concurenței, ei oricum vor trebui să achite amenda. Doar că procesul de judecată ar putea dura un an sau mai mult. Deocamdată, nu a avut loc nicio ședință de judecată pe fondul cauzei”, a precizat angajata CC.

Precizăm că în hotărârea adoptată, Consiliul Concurenței constată că medicamentele care nu au fost livrate de firmele farmaceutice sancționate se aflau, în acel moment, în vânzare, în rețelele de farmacii ale companiilor.

Compania de stat, cu dificultăți în instanță

Companiile Sanfarm Prim și Metatron de asemenea au scăpat de „lista neagră” a AAP și, cel puțin temporar, de achitarea amenzii aplicate de Consiliul Concurenței, grație judecătorilor. Adevărul este că Sanfarm Prim, singura instituție farmaceutică cu capital majoritar de stat, a avut bătăi de cap în instanță. Astfel, pentru a fi exclusă din lista de interdicție a AAP, compania cu capital de stat a avut nevoie de jumătate de an, față de doar patru zile câte i-au luat firmei Dita EstFarm să obțină o decizie judecătorească favorabilă. În favoarea suspendării Sanfarm Prim din „lista neagră” în instanță au pledat și reprezentanții Ministerului Sănătății. Aceștia au argumentat că această companie este singura care promovează politica statului în domeniul medicamentelor și care realizează programe naționale ale Republicii Moldova pentru asigurarea instituțiilor medicale cu medicamente pentru tratarea anumitor categorii de boli, iar decizia AAP aduce prejudicii atât bugetului de stat, cât și vieții și sănătății cetățenilor care vor fi lipsiți de anumite preparate.

Cât privește suspendarea amenzii în valoare de 1,4 milioane de lei aplicată de CC, spre deosebire de Dita EstFarm, Esculap Farm și Metatron, Sanfarm Prim a obținut câștig de cauză abia la CSJ, după ce Curtea de Apel Chișinău a stabilit că nu există temei pentru aplicarea unei măsuri de asigurare. Și de această dată, Ministerul Sănătății a pledat în favoarea companiei farmaceutice. Sanfarm Prim a câștigat, în 2015, 439 de licitații în valoare totală de 21,44 de milioane de lei. Anul acesta, valoarea celor cinci contracte încheiate nu depășește un milion de lei.

Reputația companiei Metatron

Schema de spălare de bani, evaziune fiscală, fals în acte şi livrare de medicamente necalitative de către Metatron, potrivit CNA

Cea mai „originală” scuză în fața judecătorilor pentru  neonorarea obligațiilor contractuale la începutul anului 2015 a avut-o firma Metatron. Compania a pretins că nelivrarea medicamentelor pentru Spitalul Ialoveni în perioada februarie-martie a anului 2015 nu are nicio legătură cu încălcarea legislației concurențiale. „Reţinerea temporară de livrare a medicamentelor nu a lipsit instituţiile medicale de posibilitatea sau de dreptul de a procura medicamente de la alţi furnizori”, au afirmat în instanță reprezentanții companiei Metatron, precizând că amenda în valoare de 47.872 de lei afectează „reputația și vasta experiență” a firmei. Legea interzice expres instituțiilor medico-sanitare publice să achiziționeze medicamentele necesare de la alte întreprinderi, cu care nu au încheiat contracte de achiziții publice.

Compania Metatron a avut însă în trecut mai multe probleme de imagine, legate de calitatea medicamentelor pe care le livra. În 2013, Centrul Național Anticorupție anunța despre depistarea unei scheme de spălare de bani și evaziune fiscală în care ar fi fost implicată această companie și o alta, Sangalimed, care de asemenea s-a aflat pentru un timp scurt în lista de interdicții a APP. Ofițerii Anticorupție constataseră că cele două firme ar fi prejudiciat statul cu peste 90 de milioane de lei. De asemenea, CNA a descoperit atunci că mai multe medicamente importate de aceste firme și vândute instituțiilor medicale ar fi fost de proastă calitate, cu acte de proveniență falsificate. Ministerul Sănătății a dispus atunci retragerea din spitale și farmacii a unor produse livrate de una din cele două companii, în valoare de 500.000 de lei. Ulterior, dosarul penal a fost clasat. Din cauza unor pretinse încălcări de procedură, judecătorul Ghenadie Morozan a anulat probele acumulate de procurori în timpul perchezițiilor efectuate la sediile celor două companii.

Sancțiune fără efect

Tot în 2013, firma Metatron a fost inclusă în lista de interdicție a AAP pentru livrarea medicamentelor necalitative. Compania ar fi livrat în instituţiile publice, printre altele, Dexametazon, soluție Ringer, Amoxicilină, dar şi Oxytocin-ul despre care Agenţia Medicamentului spune că ar fi ineficiente, de aceea preparatele au fost ulterior retrase din instituţiile publice.

Peste o lună și jumătate, decizia AAP a fost suspendată printr-o hotărâre de judecată până la examinarea în fond a cauzei. Deocamdată, nu există o decizie definitivă pe acest caz, iar termenul de aflare în lista neagră a Metatron expiră în noiembrie 2016. Astfel, chiar dacă judecătorii vor stabili că firma a fost penalizată pe dreptate, sancțiunea nu va mai putea fi aplicată. Între timp, Metatron a câștigat, doar în 2015, 309 licitații publice, cu o valoare totală de trei milioane de lei. Anul acesta, compania nu a câștigat încă niciun concurs de achiziții publice.

Medicamente necalitative, înregistrate prin decizie de judecată

În ultimii ani, Metatron s-a adresat în judecată și pentru a obține înregistrarea mai multor medicamente importate în Republica Moldova, pentru care AMDM a refuzat să elibereze certificate de calitate din cauza calității îndoielnice. Astfel,  pe 30 iulie 2015, Curtea de Apel Chișinău a obligat Agenția să elibereze certificate de calitate companiei Metatron pentru „Eufilină”, despre care testele de laborator au aratăt că ar conține impurități. Pe 9 decembrie 2015, decizia a fost însă anulată de Curtea Supremă de Justiție. În schimb, într-un alt caz, pe 2 martie 2016, CSJ a dispus obligarea AMDM să elibereze certificate de calitate aceleiași companii pentru preparatele „Amoxan” și „Ampicilină”. Instanța a reținut argumentul firmei că buletinele de analiză a medicamentelor corespund normei de calitate, iar motivul rebutului a fost inventat de Agenție. Tot prin decizii judecătorești, firma a încercat să schimbe rezultatele unor licitații publice organizate de Agenția Medicamentului, obiectând că prețul propus de ei la preparate era cel mai mic. Contactați de Centrul de Investigații Jurnalistice, reprezentanții Metatron au declarat că nu vor să discute despre acest subiect.

GBG-MLD, abonată în continuare la banii publici

Tudor Ceaicovschi (stânga) alături de avocatul său. Captură video: Pro TV

Dosarul licitațiilor trucate în medicină a fost trimis în judecată la mijlocul lunii noiembrie 2015. Printre cei 30 de inculpați este şi fostul ministru al Sănătăţii Andrei Usatîi, învinuit de facilitarea şi urgentarea achiziţiilor pe când conducea ministerul, mai mulţi şefi de instituţii medicale de nivel republican şi local, şefi de direcţii şi directori adjuncți ai instituţiilor Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului Instituţii Penitenciare, persoane cu funcţii de răspundere în domeniul Sănătăţii, dar şi omul de afaceri Tudor Ceaicovschi​, fondatorul GBG-MLD SRL. Businessmanul este învinuit de complicitate la săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu a persoanelor cu funcție de răspundere sau de demnitate publică și însușirea bunurilor prin escrocherie în proporții deosebit de mari. Cu toate acestea, firma continuă să câștige concursurile publice.

De exemplu, în primele șase luni ale anului 2016, GBG-MLD SRL a încheiat cu statul 48 de contracte care i-au adus aproape 6,2 milioane de lei. Cea mai mare achiziție a făcut-o Instituţia Medico-Sanitară Publică Asociaţia Medicală Teritorială Ciocana, care a cumpărat reactive și articole de laborator în valoare de circa 1,5 milioane de lei. „Licitațiile sunt publice. Pun accent și pe preț, dar în primul rând pe calitate. Nu am cum să creez conflicte dacă agentul economic corespunde parametrilor. El ar putea să-mi reproșeze că nu este judecat, că nu există o decizie definitivă în privința lui”, a spus Dorina Tizu, directoarea instituției.

La 14 iunie, Centrul de Sănătate Cahul, instituție condusă de Alexandru Hagioglo, și el inculpat în același dosar, a încheiat 11 contracte de achiziție cu mai multe firme de la care a cumpărat reagenți, consumabile de laborator, laborator, peliculă sau filme și consumabile pentru radiologie, articole parafarmaceutice și dezinfectanți. Cel mai mare contract, de peste 750.000 de lei, este încheiat cu GBG-MLD. Tot atunci a fost încheiat un contract în valoare de 78.000 cu Intermed, o altă companie afiliată lui Tudor Ceaicovschi. Restul contractelor au valorat între 150 de lei și 100.000 de lei. La concurs au participat 13 firme. „Noi facem aceste achiziții centralizat, prin intermediul Agenției Medicamentului. GBG-MLD lucrează practic cu toate instituțiile medicale, nu doar cu noi. Și GBG-MLD, și Intermed sunt agenți economici serioși și oferă marfă de calitate”, a declarat Alexandru Hagioglo, adăugând că a ajuns să figureze în dosarul licitațiilor trucate în Medicină „din întâmplare”. „De umplutură, aș spune. Aparatul radiologic pe care îl aveam era foarte vechi, se risipea. Aveam nevoie de unul nou. Am scris proiect la CNAM, am respectat procedura. Am scris mulți ani la rând și am câștigat abia în 2015”, a precizat Alexandru Hagioglo.

„Nu a fost temei pentru a introduce compania noastră în vreo listă de interdicții. Compania GBG este de 22 de ani furnizor de echipamente medicale în Republica Moldova. Nu a apărut peste noapte. Este o companie cu autoritate. Lucrează cu peste 150 de producători din afara țării. Am fost vizați în dosarul penal la comanda competitorilor noștri care nu pot să-și îndeplinească obligațiunile față de instituțiile medicale. Noi chiar nu am încălcat nimic. Nu am admis nicio abatere de la contract. Mai mult, instituțiile medicale nici nu au achitat echipamentele pe care le-am livrat. Cât am stat în arest, pe parcursul a șase luni, am avut verificări de la Fisc, Inspecția Financiară. S-a demonstrat că întreprinderea lucrează conform legislației”, ne-a spus omul de afaceri Tudor Ceaicovschi.

Procurorii susțin că nu pot interveni și că, potrivit lor, firma are dreptul să câștige și în continuare licitații publice. „Este vorba despre relații de ordine civilă. Nu avem dreptul să ne implicăm. Dacă am face-o, ar fi considerat abuz din partea noastră. Am putea interveni doar în cazul în care vom avea dovada că sunt comise noi încălcări”, a declarat procurorul Dorin Compan.

Solicitați de reprezentanții Centrului de Investigații Jurnalistice, reprezentanții Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale fac trimitere la Regulamentul cu privire la modul de întocmire şi evidenţă a listei de interdicţie a operatorilor economici. Potrivit documentului, solicitarea de includere în listă a operatorilor economici şi decizia în acest sens se înaintează de către autoritatea contractantă care a iniţiat procedura de achiziţie publică sau de către organul de control, în termen de 45 zile din momentul apariţiei unei hotărâri definitive a instanţei de judecată, prin care s-a constatat comiterea de către companie a unor fraude economice sau a unui caz de corupţie. În cazul GBG-MLD SRL nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă.

Lista interdicțiilor, ocolită 

Unii oameni de afaceri ale căror companii au ajuns în lista de interdicție recurg la tertipuri pentru a rămâne abonați la banii publici. Bunăoară, Divabona SRL a câștigat pe parcursul ultimilor ani sute de licitații, cele mai mari contracte fiind cele cu Centrul Național de Transfuzie a Sângelui. De exemplu, două dintre acestea, din 2012 și 2013, valorează în total aproape patru milioane de lei. Firma a oferit instituțiilor medicale de-a lungul anilor reagenți de laborator, produse parafarmaceutice, dispozitive medicale etc. După mai multe plângeri din partea instituțiilor din domeniul Sănătății, în decembrie 2015, compania a ajuns în lista de interdicție a operatorilor economici pentru „neexecutarea clauzelor contractuale”. Firma se va afla în lista neagră a AAP până în decembrie 2018.

Cele mai mari licitații câștigate de Divabona

Peste o lună de la decizia Agenției Achiziții Publice, la 19 ianuarie 2016, Boris Granaci, fondatorul și conducătorul Divabona SRL, a înființat o altă firmă cu care a continuat să câștige licitații pe parcursul acestui an, oferind la fel produse pentru laboratoare sau medicamente. „Legislația nu permite cumva acest lucru? Divabona SRL a ajuns în lista de interdicții din cauza unei plângeri scrise la îndemnul concurenților prin intermediul reprezentanților instituțiilor medicale. Am contestat în instanță decizia Agenției”, ne-a spus Boris Granaci, refuzând să ofere prea multe detalii.

Chiar și așa, unii șefi de instituții medicale se arată nemulțumiți și de produsele livrate de noua firmă. „Urma să luăm de la Medglobalfarm 1.500 de periuțe complexe pentru colul uterin, pentru depistarea precoce a cancerului. În loc de periuțe complexe, ne-au fost livrate periuțe simple. Le-am întors marfa și așteptăm să ne aducă alta, cea pe care am comandat-o. Dacă nu se va rezolva situația mă voi plânge la Agenția Medicamentului și la Agenția de Achiziții Publice. Am mai avut cu ei un caz similar anul trecut, pe când lucrau sub denumirea Divabona SRL”, susține Alexandru Hagioglo, directorul Centrului de Sănătate din Cahul.

„Până acum, nimeni nu a avut obiecții. La Cahul, produsele au fost livrate conform contractului. Faptul că ei își doresc altceva e problema lor. Înțeleg că părțile contractului sunt uneori nesatisfăcute…”, a adăugat Boris Granaci. Omul de afaceri a criticat, între altele, noua Lege cu privire la achiziții, intrată în vigoare acum câteva luni. „Prin această lege, agentul economic este pus la pământ, neavând mecanisme să se apere. Agenția care urma să se ocupe de rezolvarea contestațiilor este în continuare nefuncțională”, a mai spus el.

„Condițiile de participare la licitații sunt întocmite de autoritățile contractante și dacă ei nu solicită ca operatorii economici participanți să dispună de o experiență pe piață de un anumit număr de ani, la procedurile de achiziții pot participa și operatori economici care s-au înregistrat astăzi. Anumite limitări nu pot fi făcute. Este practic imposibil să urmărești faptul că după ce o anumită firmă este introdusă în lista de interdicții fondatorul își deschide o altă întreprindere, eventual și cu alți fondatori. Potrivit legislației, interdicțiile se răsfrâng doar asupra firmelor ajunse în listă”, a declarat Valeriu Secaș, director adjunct al Agenției Achiziții Publice.

De contracte cu statul în medicină a avut parte și Polisano Prim SRL, firmă fondată de Olga Latiș, partenera de afaceri a Ruxandei Glavan, ministra Sănătății. Portalul Sănătate INFO a scris anterior că firma pe care a fondat-o Ruxanda Glavan a obținut o altă denumire la scurt timp după numirea acesteia în funcția de ministru la Sănătate. Conturile bancare, codul fiscal și administratorul firmei nu s-au schimbat însă. Polisano Prim SRL a obținut contracte în valoare de circa 150.000 de lei. Firma a oferit în mare parte consumabile de laborator și reagenți. Nu am reușit să obținem un comentariu de la ministra Sănătății pentru că atunci când am încercat să-i adresăm întrebarea la telefon, ea a închis.

Expert: „Avem al treilea an în care apare aceeași problemă – spitalele nu au cu ce lucra”

Tatiana Savva, în rol de expert la instruirile CIJM. Foto: CIJM

Tatiana Savva, expert în cadrul Centrului Analitic „Expert-Grup”, susține că, în prezent, achizițiile de medicamente rămân problematice din punct de vedere instituțional, la fel ca și procesul de achiziții propriu-zis. „Cine este totuși responsabil? În mod normal, beneficiarul (în acest caz spitalele) sunt responsabile pentru calitatea medicamentelor și consumabilelor de uz medical. În același timp, de achiziția propriu-zisă se ocupă Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Ar trebui să fie prevăzut cine este responsabil și până unde. Începând de la spitale și până la Ministerul Sănătății ar trebui să aibă și proceduri de gestiune a riscului. Mai avem și problema instabilității bugetare. Avem al treilea an în care apare aceeași problemă – spitalele nu au cu ce lucra, din cauza întârzierii calendarului bugetar. În lipsa  procedurilor de gestiune a riscurilor bugetare nici spitalele, nici CNAM, nici Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale nu știu cum să procedeze. Cel mai grav este că medicii nu au cu ce trata pacienții”, a comentat Tatiana Savva.

Pe de altă parte, experta consideră că problema accesului la licitații a doar șapte companii poate fi privită din mai multe perspective. „Piața noastră este una mică, iar jucătorii mai mari nu sunt interesați. Este de competența Agenției Medicamentului să atragă câți mai mulți actori pe piață. O soluție ar fi ca autoritățile responsabile să adere la o piață regională, de exemplu la piața României. Acest lucru ar permite negocierea mai bună a condițiilor de joc pe piața medicamentelor pe de o parte, iar pe de alta ar oferi un plus în capacitatea de negociere a autorităților. În Republica Moldova, autoritățile au încercat să facă o listă a operatorilor economici de bună credință, dar în condițiile în care ai trei ani de instabilitate financiară, și nu îți poți onora obligațiunile față de agenții economici nu poți să presupui că vei avea o piață funcțională”, a argumentat Tatiana Savva.

„Este atribuția grupurilor de lucru să desemneze câștigătorii. Întrebările privind desemnarea unora și acelorași firme trebuie adresate acestora. Agenția nu poate interveni în procesul de desemnare a câștigătorilor procedurii, ci doar înregistrează contractele. În limita competențelor, nu putem interveni”, a spus în context și Valeriu Secaș despre cele șapte companii care reușesc să câștige cele mai multe licitații în domeniul Sănătății.

Reprezentanții AMDM susțin că, potrivit legislației, câștigătorii sunt selectați fie în funcție de oferte avantajoase din punct de vedere tehnico-economic, fie pentru cel mai mic preţ. „În procesul de evaluare sunt antrenați și specialiști din domeniu (medici, farmaciști etc) care se expun, pe propria răspundere, asupra compatibilității bunurilor prezentate de ofertanți cu cerințele din documentele de licitație. Documentele de licitație sunt elaborate de către grupurile de lucru responsabile de licitații din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale împreună cu specialiștii din domeniu, reprezentanți ai instituțiilor cointeresate, luând în considerație solicitările instituțiilor medicale, Ministerului Sănătății etc. Astfel, grupurile de lucru responsabile de licitații din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale supun oferta evaluării după preț, doar după ce a fost făcută evaluarea corespunderii bunurilor din ofertă cu toate criteriile și cerințele tehnice din documentele de licitație așa cum prevede cadrul normativ în vigoare”, se arată într-un răspuns al AMDM, oferit Centrului de Investigații Jurnalistice.

Autoritățile vor să creeze o instituție nouă

Solicitată de Centrul de Investigații Jurnalistice să vorbească despre soluțiile autorităților pentru domeniul licitațiilor publice în medicină, Ruxanda Glavan, ministra Sănătății, ne-a tăiat-o scurt: „Vă rog să urmăriți săptămâna viitoare ședința de Guvern. Va fi promovată o nouă hotărâre de Guvern și va fi un alt mecanism privind achizițiile în medicină. Suntem la etapa de definitivare.”

Autoritățile și-au propus crearea unei instituții noi – Centrul pentru achiziții publice centralizate în Sănătate. „În urma crizei de aprovizionare cu medicamente, produse parafarmaceutice şi dispozitive medicale a sistemului ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova, care a avut loc în perioada toamnă 2014 – iarna 2015, s-a constatat că există necesitatea stringentă să fie luate măsuri eficiente cu impact asupra asigurării tranzacţionării pe piaţă a produselor respective, măsuri care să asigure fluxul continuu de medicamente, alte produse de uz medical și dispozitive medicale la un preţ rezonabil pentru instituţiile medico-sanitare publice din Republica Moldova, măsuri care ar exclude punerea în pericol a vieţii şi sănătăţii pacienţilor”, se arată într-o notă de argumentare a Ministerului Sănătății.

Potrivit autorilor, instituirea acestui centru ar deveni o pârghie eficientă în acest sens. „Misiunea fundamentală a centrului urmează să fie planificarea procedurilor de achiziţii publice de medicamente, alte produse de uz medical şi dispozitivelor medicale, evaluarea, supravegherea şi monitorizarea executării contractelor de achiziţii publice de medicamente, alte produse de uz medical şi dispozitivelor medicale pentru necesităţile sistemului de sănătate ţinând cont de Formularul Farmacoterapeutic instituţional, doza, forma farmaceutică a medicamentelor, Protocoalele Clinice Naţionale (…)”, se mai arată în notă.

Ștefan Gațcan, fostul director al Institutului Mamei și Copilului, este sceptic însă în privința schimbărilor gândite de Ministerul Sănătății, întrucât un nou centru pentru aprovizionarea spitalelor cu medicamente nu ar face decât să complice și mai mult lucrurile. Potrivit lui, de procurări trebuie să se ocupe direct instituțiile medicale pentru că doar ele știu exact de ce preparate au nevoie. Fostul manager al IMC afirmă că este incorect când Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale organizează licitațiile și procură alte medicamente decât cele solicitate de spitale, doar pentru că sunt mai ieftine sau au înțelegeri cu unii agenți economici. „Când e vorba de sănătatea oamenilor, accentul nu ar trebui să fie pus pe prețul medicamentelor, ci pe eficiența lor”, a conchis Ștefan Gațcan.

„De fapt, tendința în următorii ani va fi pe cât posibil spre centralizarea achizițiilor. O bună parte din autoritățile contractante nu au capacități și resurse umane suficiente ca să desfășoare achiziții eficiente. Astfel, în principiu, achiziționarea medicamentelor și a utilajului medical sub o umbrelă unică este un lucru pozitiv. Însă, acesta este deja efectuat de Agenția Medicamentului, care, desigur, are și alte funcții, în afară de planificarea și desfășurarea achizițiilor în domeniul Sănătății. Crearea unei noi entități este justificată doar în cazul în care aceasta va reuși să-și demonstreze independența, transparența și imparțialitatea în procedurile de achiziţie, și totodată să fie asigurat un management complex al riscurilor la toate etapele, de la planificarea achiziției până la executarea contractului. Simpla delimitare a funcțiilor de achiziții și separarea acestora într-o structură nouă nu garantează eliminarea problemelor cu care s-a confruntat în ultimii ani sistemul de Sănătate”, comentează Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Plasează comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *